CAPITOLUL IV: Curriculumul învăţământului preuniversitar

 

Art. 64

 (1) În învăţământul preuniversitar se aplică Curriculumul naţional elaborat în conformitate cu nevoile specifice dezvoltării personale şi cu nevoile pieţei forţei de muncă şi ale fiecărei comunităţi, în baza principiului subsidiarităţii.

 (2) Curriculumul naţional reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de învăţământ şi al programelor şcolare din învăţământul preuniversitar.

 

Art. 65

(la data 10-Mai-2012 Art. 65 din titlul II, capitolul IV a se vedea referințe de aplicare din Ordinul 3749/2012)

 (1) Planurile-cadru de învăţământ cuprind disciplinele, domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii şi opţionale, precum şi numărul minim şi maxim de ore aferente acestora.

 (2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele / domeniile de studiu / modulele de pregătire obligatorii, iar curriculumul la decizia şcolii se constituie din disciplinele / domeniile de studiu / modulele de pregătire opţionale.

 (3) Programele şcolare stabilesc, pentru fiecare disciplină, domeniul de studiu / modulul de pregătire din planul de învăţământ, finalităţile urmărite şi evidenţiază conţinuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental şi aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea şi evaluarea acestora.

 (4) Planurile-cadru şi programele şcolare pentru disciplinele / domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii din învăţământul preuniversitar sunt elaborate de către instituţiile şi organismele abilitate ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

(la data 16-Mai-2012 Art. 65, alin. (4) din titlul II, capitolul IV a se vedea referințe de aplicare din Ordinul 3843/2012)

(la data 22-Mai-2012 Art. 65, alin. (4) din titlul II, capitolul IV a se vedea referințe de aplicare din Ordinul 3960/2012)

 (5) Curriculumul la decizia şcolii se constituie atât din pachete disciplinare opţionale ofertate la nivel naţional, regional şi local, cât şi din pachete disciplinare opţionale ofertate la nivelul unităţii de învăţământ. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, în urma consultării elevilor, părinţilor şi pe baza resurselor disponibile, stabileşte curriculumul la decizia şcolii.

 (6) Programele şcolare pentru disciplinele / domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire opţionale se elaborează la nivelul unităţilor de învăţământ, cu consultarea consiliului profesoral, consiliului consultativ al elevilor, structurii asociative a părinţilor, precum şi a reprezentanţilor comunităţii locale şi, după caz, a operatorilor economici cu care unitatea de învăţământ are relaţii pentru pregătirea practică a elevilor. Programele şcolare sunt aprobate de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ.

 (7) În cazul alternativelor educaţionale, planurile-cadru şi programele şcolare sunt elaborate, în proiect, de reprezentanţi ai acestora şi sunt aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

 (8) În învăţământul particular şi confesional se utilizează planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru Curriculumul naţional aprobat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau planurile şi programele de învăţământ similare ori alternative învăţământului de stat, aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

 (9) Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru învăţământul teologic şi confesional se elaborează de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu fiecare cult în parte, şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

 (10) Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul militar se elaborează de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Apărării Naţionale, şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

 

Art. 66

Art. 66

 (4)În cadrul Curriculumului naţional, disciplinele opţionale au o pondere de 20% în planurile-cadru pentru învăţământul obligatoriu şi de 30% în cele pentru liceu.

(5)Pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu, programa şcolară acoperă 75% din orele de predare şi evaluare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. În funcţie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învăţare remedială, în cazul copiilor cu probleme speciale, pentru consolidarea cunoştinţelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanţe superioare, conform unor planuri individuale de învăţare elaborate pentru fiecare elev.

(1) Numărul de ore alocat disciplinelor de studiu / modulelor de pregătire este stabilit prin planurile-cadru de învăţământ şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare şi evaluare, cât şi pentru învăţarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conţinuturilor predate.

 (2) În cadrul Curriculumului naţional, ponderea disciplinelor obligatorii, respectiv a celor opţionale se stabileşte prin planurile-cadru, astfel încât să fie respectate atât principiul asigurării egalităţii de şanse şi al echităţii, cât şi principiul relevanţei şi al descentralizării.

 (3) Pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu, programa şcolară acoperă 75% din orele de predare şi evaluare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei / domeniului de studiu respectiv. În funcţie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei / domeniului de studiu este folosit pentru învăţare remedială, pentru consolidarea cunoştinţelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanţe superioare, conform unor planuri individuale de învăţare elaborate pentru fiecare elev. (la data 19-Dec-2012 Art. 66 din titlul II, capitolul IV modificat de Art. I, punctul 1. din capitolul I din Ordonanța de Urgență 92/2012)

 

 

Art. 67

 (1) Curriculumul naţional pentru educaţia timpurie este centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoţională şi socială a copiilor, respectiv pe remedierea precoce a eventualelor deficienţe de dezvoltare.

 (2) CJRAE, respectiv CMBRAE constituie echipe multidisciplinare de intervenţie timpurie, menite să realizeze evaluarea tuturor copiilor, monitorizarea, depistarea şi asistenţa precoce corespunzătoare a celor cu cerinţe educaţionale speciale sau cu risc în dezvoltarea competenţelor personale.

 

Art. 68

(la data 15-Mai-2012 Art. 68 din titlul II, capitolul IV a fost în legatură cu Metodologie din 2012)

(1) Curriculumul naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe 8 domenii de competenţe-cheie care determină profilul de formare a elevului:

 a) competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă, în cazul minorităţilor naţionale;

 b) competenţe de comunicare în limbi străine;

 c) competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie;

 d) competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere;

 e) competenţe sociale şi civice;

 f) competenţe antreprenoriale;

 g) competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală;

 h) competenţa de a învăţa să înveţi.

 (2) Educaţia fizică şi sportul în învăţământul preuniversitar sunt cuprinse în trunchiul comun al planurilor de învăţământ.

 (3) Disciplina Tehnologia informaţiei şi comunicării constituie o disciplină opţională pentru elevii din clasele I-IV şi este disciplină obligatorie în învăţământul gimnazial şi liceal.

 (4) Curriculumul pentru clasele pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică, socioemoţională, cognitivă a limbajului şi comunicării, precum şi dezvoltarea capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare, asigurând totodată punţile către dezvoltarea celor 8 competenţe-cheie.

 (5) Învăţământul liceal este centrat pe dezvoltarea şi diversificarea competenţelor-cheie şi formarea competenţelor specifice în funcţie de filieră, profil, specializare sau calificare.

 

Art. 69

 (1) În unităţile de învăţământ de stat sau particulare se utilizează manuale şcolare şi alte auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

 (2) Manualele şcolare se elaborează şi se evaluează pe baza programelor şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului reglementează elaborarea de manuale şcolare alternative.

 (3) Cadrele didactice selectează şi le recomandă elevilor, în baza libertăţii iniţiativei profesionale, acele manuale şcolare din lista celor aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului care vor fi utilizate în procesul didactic.

 (4) Elevii şi profesorii din învăţământul de stat şi din învăţământul obligatoriu particular acreditat / autorizat beneficiază de manuale şcolare gratuite, atât pentru învăţământul în limba română, cât şi pentru cel în limbile minorităţilor naţionale, în condiţiile legii.

 (5) Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice care, prin conţinut, sunt în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi pe care cadrele didactice le pot selecta şi utiliza la clasă, în baza libertăţii iniţiativei profesionale, în scopul îmbunătăţirii calităţii procesului educaţional.

 

 

 

Art. 70

 (1) Bibliotecile şcolare şi centrele de documentare şi informare se organizează şi funcţionează pe baza unui regulament elaborat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (la data 27-Oct-2011 Art. 70, alin. (1) din titlul II, capitolul IV a se vedea referințe de aplicare din Regulament din 2011)

 (2) Se înfiinţează Biblioteca Şcolară Virtuală şi Platforma şcolară de
e-learning, care includ programe şcolare, exemple de lecţii pentru toate temele din programele şcolare, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare. Aceste resurse digitale vor fi protejate de Legea nr. 8 / 1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului obţinând dreptul de publicare din partea autorilor, astfel încât aceste resurse să fie accesibile permanent şi gratuit oricărui elev sau profesor.

 (3) Unităţile de învăţământ utilizează platforma şcolară de învăţare pentru a acorda asistenţă elevilor în timpul sau în afara programului şcolar ori pentru cei care, din motive de sănătate, temporar nu pot frecventa şcoala.

 (4) Înfiinţarea, gestiunea şi îmbogăţirea permanentă a Bibliotecii Şcolare Virtuale şi a Platformei şcolare de e-learning intră în responsabilitatea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

 

CAPITOLUL V: Evaluarea rezultatelor învăţării

 

SECŢIUNEA 1: Dispoziţii generale privind evaluarea

 

Art. 71

 (1) Scopul evaluării este acela de a orienta şi de a optimiza învăţarea.

 (2) Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu, respectiv modul de pregătire.

 (3) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin calificative, în învăţământul primar, respectiv prin note de la 1 la 10, în învăţământul secundar şi în învăţământul terţiar nonuniversitar, sau prin punctaje, în mod similar testelor internaţionale.

 (3¹) Pe parcursul clasei pregătitoare nu se acordă note sau calificative.
(la data 30-Dec-2013 Art. 71, alin. (3) din titlul II, capitolul V, secțiunea 1 completat de Art. I, punctul 10. din Ordonanța de Urgență 117/2013 )

 (4) Controlul utilizării şi al respectării standardelor naţionale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecţia şcolară.

 (5) Notarea elevilor fără utilizarea şi respectarea standardelor naţionale şi a metodologiilor de evaluare constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform prevederilor prezentei legi.

 

Art. 72

 (1) Evaluarea se centrează pe competenţe, oferă feed-back real elevilor şi stă la baza planurilor individuale de învăţare. În acest scop se va crea o bancă de instrumente de evaluare unică, având funcţie orientativă, pentru a-i ajuta pe profesori în notarea la clasă.

 (2) Un elev cu deficienţe de învăţare beneficiază, în mod obligatoriu, de educaţie remedială.

 

Art. 73

 (1) Portofoliul educaţional cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite sau a participării la activităţi de învăţare, în diferite contexte, precum şi produse sau rezultate ale acestor activităţi, în contexte de învăţare formale, nonformale şi informale.

 (2) Portofoliul educaţional este elementul central al evaluării învăţării. Utilizarea lui debutează începând cu clasa pregătitoare şi reprezintă cartea de identitate educaţională a elevului.

 

SECŢIUNEA 2: Structura şi caracteristicile evaluărilor

 

Art. 74

 (1) La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil întocmeşte, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.

 (2) La finalul clasei a II-a, fiecare şcoală, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, organizează şi realizează evaluarea competenţelor fundamentale: scris-citit şi matematică. Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate se comunică părinţilor elevilor şi constituie documente din portofoliul educaţional al elevului.

(la data 09-feb-2011 Art. 74, alin. (2) din titlul II, capitolul V, secțiunea 2 a se vedea referințe de aplicare din Art. 5 din anexa 1 din Ordinul 3753/2011)

(la data 12-mar-2012 Art. 74, alin. (2) din titlul II, capitolul V, secțiunea 2 a se vedea referințe de aplicare din Metodologie din 2012)

(la data 21-ian-2013 Art. 74, alin. (2) din titlul II, capitolul V, secțiunea 2 a se vedea referințe de aplicare din Metodologie din 2012)

 (3) La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului realizează, prin eşantionare, o evaluare la nivel naţional a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor internaţionale, pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar. (la data 09-Feb-2011 Art. 74, alin. (3) din titlul II, capitolul V, secțiunea 2 a se vedea referințe de aplicare din Art. 5 din anexa 1 din Ordinul 3753/2011)

 (4) La finalul clasei a VI-a, toate şcolile, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, organizează şi realizează evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe. Proba de limbă şi comunicare va cuprinde limba româna şi limba modernă I, iar pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, şi limba maternă. Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor şi pentru preorientarea şcolară către un anumit tip de liceu. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate de învăţare se comunică părinţilor elevilor şi sunt trecute în portofoliul educaţional al elevului.

(la data 09-Feb-2011 Art. 74, alin. (4) din titlul II, capitolul V,  secțiunea 2 a se vedea referințe de aplicare din Art. 5 din anexa 1 din Ordinul 3753/2011)

(la data 12-Mar-2012 Art. 74, alin. (4) din titlul II, capitolul V,  secțiunea 2 a se vedea referințe de aplicare din Metodologie din 2012)

(la data 22-Jan-2013 Art. 74, alin. (4) din titlul II, capitolul V,  secțiunea 2 a se vedea referințe de aplicare din Metodologie din 2012)

(5)La finalul clasei a IX-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale. Evaluarea se realizează prin următoarele probe:

(la data 09-Feb-2011 Art. 74, alin. (5) din titlul II, capitolul V,  secțiunea 2 a se vedea referințe de aplicare din Art. 6 din anexa 1 din Ordinul 3753/2011)

e)o probă practică de utilizare a calculatorului, susţinută în timpul anului;

f)o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, susţinută în timpul anului.

(5) La finalul clasei a VIII-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale, se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor absolvenţilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale. Evaluarea se realizează prin următoarele probe:

 a) o probă scrisă la limba şi literatura română;

 b) o probă scrisă la limba maternă;

 c) o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe;

 d) o probă scrisă la o limbă de circulaţie internaţională;

 e) o probă practică de utilizare a calculatorului, susţinută în timpul anului;

 f) o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, susţinută în timpul anului. (la data 30-Dec-2013 Art. 74, alin. (5) din titlul II, capitolul V,  secțiunea 2 modificat de Art. I, punctul 11. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

 (6) Rezultatele evaluării naţionale se înscriu în portofoliul educaţional al elevului.

 

Art. 75

 (1) Absolvenţii învăţământului gimnazial dobândesc diploma de absolvire, parte a portofoliului educaţional, şi foaia matricolă, parte a portofoliului educaţional.

 (2) Continuarea studiilor din învăţământul gimnazial în învăţământul liceal sau în învăţământul profesional este asigurată pe baza unui proces de consiliere şi de orientare şcolară şi profesională. Numărul de locuri alocate clasei a IX-a din învăţământul liceal şi profesional este cel puţin egal cu cel al absolvenţilor clasei a VIII-a. (la data 30-Dec-2013 Art. 75, alin. (2) din titlul II, capitolul V,  secțiunea 2 modificat de Art. I, punctul 12. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

 

Art. 76

 (1) După absolvirea gimnaziului, elevii urmează liceul sau şcoala profesională.

(2) Admiterea la liceu sau la şcoală profesională se realizează după următoarea procedură:

 a) în cazul în care numărul de candidaţi nu depăşeşte numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ, admiterea se va realiza pe baza portofoliului educaţional al elevului;

b) în cazul în care numărul de candidaţi este mai mare decât numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ, admiterea se face luând în calcul în proporţie de 70% portofoliul educaţional al elevului, media de absolvire a învăţământului obligatoriu, precum şi media la probele de la evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a VIII-a şi în proporţie de 30% nota obţinută la proba de admitere stabilită de unitatea de învăţământ. (la data 30-Dec-2013 Art. 76, alin. (2), litera B. din titlul II, capitolul V,  secțiunea 2 modificat de Art. I, punctul 13. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

 (3) În cazul mediilor egale, diferenţierea se face pe baza portofoliului educaţional al elevului.

 (4) Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii în clasa a IX-a este elaborată de Ministerul Educaţiei Naţionale şi este dată publicităţii, pentru fiecare generaţie, cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a. Unităţile de învăţământ au obligaţia de a anunţa public disciplina sau disciplinele la care se susţine proba de admitere, programele, procedurile de organizare a acesteia, precum şi modul de utilizare a portofoliului educaţional, până, cel mai târziu, la începutul clasei a VIII-a. Proba suplimentară de admitere se va susţine la cel mult două discipline. (la data 30-Dec-2013 Art. 76, alin. (4) din titlul II, capitolul V,  secțiunea 2 modificat de Art. I, punctul 14. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

 

 

 

Art. 77

 (1) Absolvenţii învăţământului liceal primesc diploma de absolvire şi foaia matricolă, parte a portofoliului educaţional, care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces, în condiţiile legii, în învăţământul postliceal, precum şi dreptul de susţinere a examenului de bacalaureat.

 (2) Elevii care au promovat clasa a XII-a / a XIII-a vor susţine examenul naţional de bacalaureat.

 (3) Absolvenţii învăţământului liceal care susţin şi promovează examenul naţional de bacalaureat dobândesc şi diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învăţământul superior, în condiţiile legii.

(4) Examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea următoarelor probe:

 - proba A de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română;

 - proba B de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale;

 - proba C de evaluare a competenţei lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător Cadrului european comun de referinţă pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului;

 - proba D de evaluare a competenţelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale au dreptul la recunoaşterea şi la echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului;

 - proba E scrisă de evaluare a competenţelor formate pe durata învăţământului liceal, după cum urmează:

 a) probă scrisă la Limba şi literatura română - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările;

 b) probă scrisă la Limba şi literatura maternă - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale;

c) două probe scrise, diferenţiate după cum urmează:

1. pentru profilul real din filiera teoretică:

 (i) matematică;

 (ii) probă transdisciplinară din ştiinţe: fizică, chimie, biologie;

2. pentru profilul umanist din filiera teoretică:

 (i) o limbă de circulaţie internaţională;

 (ii) probă transdisciplinară din geografie, istorie, ştiinţe socioumane;

3. pentru filiera tehnologică:

 (i) probă scrisă disciplinară specifică profilului;

 (ii) probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire;

4. pentru filiera vocaţională:

 (i) probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului ori specializării;

 (ii) probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării.

 (5) Conţinuturile programelor de examen sunt stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se dau publicităţii elevilor la începutul primei clase de liceu, în condiţiile legii. Calendarul, metodologia, precum şi modul de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se dau publicităţii, pentru fiecare generaţie, la începutul ultimei clase de liceu.

(la data 06-Sep-2013 Art. 77, alin. (5) din titlul II, capitolul V,  secțiunea 2 a se vedea referințe de aplicare din Ordinul 4923/2013)

 (6) Pentru anumite filiere, profiluri, specializări sau calificări, stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, absolvenţii învăţământului liceal pot susţine un examen de certificare a calificării, separat de examenul de bacalaureat. Conţinutul, calendarul şi modul de organizare ale examenului de certificare a calificării se stabilesc de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se dau publicităţii, pentru fiecare generaţie, cel mai târziu la începutul ultimei clase de liceu.

 (7) Absolvenţii învăţământului liceal care susţin şi promovează examenul de certificare a calificării primesc certificat de calificare corespunzător nivelului stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor şi suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass.

 (8) Eliberarea certificatului de calificare nu este condiţionată de promovarea examenului de bacalaureat.

 

Art. 78

(1) Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

 a) au susţinut probele A, B, C şi D prevăzute la art. 77 alin. (4);

 b) au susţinut probele scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea;

 c) au obţinut media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obţinute la probele scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) cel puţin egală cu 6.

 (2) În urma promovării examenului naţional de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat.

 (3) Absolvenţilor de liceu care au susţinut evaluările A, B, C şi D prevăzute la art. 77 alin. (4) li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiţionată de promovarea probelor scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4).

 (4) În cazul nepromovării examenului naţional de bacalaureat, pot fi recunoscute în sesiunile următoare, la cerere, rezultatele la evaluările A, B, C şi D susţinute conform prevederilor art. 77 alin. (4), respectiv rezultatele la probele scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) care au fost promovate cu cel puţin nota 5.

 (5) În decursul unui an şcolar se organizează două sesiuni ale examenului naţional de bacalaureat.

 (6) Candidaţii proveniţi din învăţământul preuniversitar pot susţine examenul naţional de bacalaureat şi examenul de certificare a calificării, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

 (7) Evaluările A, B, C şi D prevăzute la art. 77 alin. (4) se organizează şi se desfăşoară la nivelul unităţii de învăţământ, în timpul anului şcolar, pe parcursul semestrului al II-lea, în faţa unei comisii prezidate de directorul unităţii de învăţământ şi numite prin decizie a inspectorului şcolar general, în condiţiile stabilite prin metodologie specifică.

 (8) Probele scrise E la examenul naţional de bacalaureat, prevăzute la art. 77 alin. (4), se susţin după încheierea cursurilor, în faţa unei comisii stabilite de inspectoratul şcolar.

 (9) Comisia prevăzută la alin. (8) este condusă de un preşedinte, numit prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului dintre cadrele didactice universitare de predare, având titlul ştiinţific de doctor, sau de un cadru didactic din învăţământul liceal, având gradul didactic I şi performanţe profesionale deosebite, dintr-o unitate de învăţământ situată în alt judeţ decât cel în care se află unitatea de învăţământ din care provin elevii care susţin probele scrise ale examenului naţional de bacalaureat.

 (10) Comisia prevăzută la alin. (8) este alcătuită exclusiv din profesori de la alte unităţi de învăţământ decât cele din care provin elevii care susţin probele scrise ale examenului naţional de bacalaureat.

 (11) Rezultatele examenului naţional de bacalaureat se fac publice prin afişare.

 

CAPITOLUL VI: Resursa umană

 

SECŢIUNEA 1: Beneficiarii educaţiei

 

Art. 79

 (1) Beneficiarii primari ai învăţământului preuniversitar sunt antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii.

 (2) Beneficiarii secundari ai învăţământului preuniversitar sunt familiile antepreşcolarilor, ale preşcolarilor şi ale elevilor.

 (3) Comunitatea locală şi societatea, în general, sunt beneficiari terţiari ai învăţământului preuniversitar.

 

Art. 80

 (1) Învăţământul preuniversitar este centrat pe beneficiari. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentanţilor beneficiarilor primari, respectiv a Consiliului Naţional al Elevilor sau a altor asociaţii reprezentative ale elevilor, şi prin consultarea obligatorie a reprezentanţilor beneficiarilor secundari şi terţiari, respectiv a structurilor asociative reprezentative ale părinţilor, a reprezentanţilor mediului de afaceri, a autorităţilor administraţiei publice locale şi a societăţii civile.

 (2) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Consiliul Naţional al Elevilor şi organizaţiile guvernamentale şi nonguvernamentale reprezentative, elaborează un statut în care sunt prevăzute drepturile şi îndatoririle elevilor, care se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. În baza acestui statut, fiecare unitate de învăţământ îşi elaborează regulamentul şcolar propriu.

 

 

 

Art. 81

 (1) Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din învăţământul preuniversitar au drepturi egale la educaţie, prin activităţi extraşcolare organizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

 (2) Activităţile extraşcolare sunt realizate în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar, în cluburi, în palate ale copiilor, în tabere şcolare, în baze sportive, turistice şi de agrement sau în alte unităţi acreditate în acest sens.

 (3) Organizarea, acreditarea, controlul şi competenţele unităţilor care oferă educaţie extraşcolară se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. (la data 08-Nov-2011 Art. 81, alin. (3) din titlul II, capitolul VI,  secțiunea 1 a se vedea referințe de aplicare din Regulament din 2011)

 

Art. 82

 (1) Elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat pot beneficia de burse de performanţă, de burse de merit, de burse de studiu şi de burse de ajutor social.

 (2) Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi numărul acestora se stabilesc anual prin hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului judeţean / consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

 (3) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanţă, de merit, a burselor de studiu şi a celor de ajutor social se stabilesc anual în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ, în limitele fondurilor repartizate şi în raport cu integralitatea efectuării de către elevi a activităţilor şcolare. (la data 01-Nov-2011 Art. 82, alin. (3) din titlul II, capitolul VI,  secțiunea 1 a se vedea referințe de aplicare din Criterii din 2011)

 (4) Elevii pot beneficia şi de burse pe bază de contract încheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau fizice, precum şi de credite pentru studiu acordate de bănci, în condiţiile legii.

 (5) Elevii şi cursanţii străini din învăţământul preuniversitar pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.

 (6) Elevii etnici români cu domiciliul stabil în străinătate beneficiază de burse, potrivit prevederilor prezentei legi.

 

Art. 83

 (1) Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din unităţile şcolare de stat şi particulare autorizate / acreditate beneficiază de asistenţă medicală, psihologică şi logopedică gratuită, în cabinete medicale, psihologice şi logopedice şcolare ori în unităţi medicale de stat.

 (2) La începutul fiecărui an şcolar se realizează examinarea stării de sănătate a elevilor, pe baza unei metodologii comune elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi de Ministerul Sănătăţii.

 (3) Autorizarea sanitară necesară funcţionării unităţilor de învăţământ de stat se obţine fără taxe.

 

Art. 84

 (1) Elevii din învăţământul obligatoriu, profesional şi liceal acreditat/autorizat beneficiază de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafaţă, naval şi subteran, precum şi pentru transportul intern auto, feroviar şi naval, pe tot parcursul anului calendaristic. (la data 30-Dec-2013 Art. 84, alin. (1) din titlul II, capitolul VI,  secțiunea 1 modificat de Art. I, punctul 15. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

 (2) Elevii orfani, elevii cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi cei pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială, în condiţiile legii, sau tutelă beneficiază de gratuitate pentru toate categoriile de transport prevăzute la alin. (1), pe tot parcursul anului calendaristic. (la data 30-Dec-2013 Art. 84, alin. (2) din titlul II, capitolul VI,  secțiunea 1 modificat de Art. I, punctul 15. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

 (3) Elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin unităţile de învăţământ la care sunt şcolarizaţi, pe bază de abonament, în limita a 50 km, sau li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru, dacă locuiesc la internat sau în gazdă. (la data 02-Sep-2013 Art. 84, alin. (3) din titlul II, capitolul VI,  secțiunea 1 a se vedea referințe de aplicare din Art. 15 din Ordonanta 29/2013)

 (4) Elevii beneficiază de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de operă, de film şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţii publice.

 (5) Elevii etnici români din afara graniţelor ţării, bursieri ai statului român, beneficiază de gratuitate la toate manifestările prevăzute la alin. (4).

 

Art. 85

 (1) În situaţii justificate, elevilor din învăţământul obligatoriu, şcolarizaţi într-o altă localitate decât aceea de domiciliu, li se asigură, după caz, servicii de transport, de masă şi de internat, de către autorităţile administraţiei publice locale din localitatea de domiciliu, cu sprijinul operatorilor economici, al colectivităţilor locale, al societăţilor de binefacere, precum şi al altor persoane juridice sau fizice.

 (2)Statul subvenţionează toate costurile aferente frecventării liceului pentru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socioeconomice dezavantajate, precum şi pentru cei care frecventează şcolile profesionale. Modalitatea de subvenţionare şi criteriile de acordare a subvenţiei se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(la data 19-Dec-2012 Art. 85, alin. (2) din titlul II, capitolul VI, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 2. din capitolul I din Ordonanta urgenta 92/2012 )2) Statul subvenţionează toate costurile aferente frecventării liceului pentru elevii provenind din grupuri socioeconomice dezavantajate, precum şi pentru cei care frecventează învăţământul profesional, inclusiv pentru perioada stagiilor de pregătire practică. Modalitatea de subvenţionare şi criteriile de acordare a subvenţiei se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei Naţionale. (la data 30-Dec-2013 Art. 85, alin. (2) din titlul II, capitolul VI,  secțiunea 1 modificat de Art. I, punctul 16. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

 

Art. 86

 (1) Unităţile de învăţământ încheie cu părinţii, în momentul înscrierii antepreşcolarilor, respectiv a preşcolarilor sau a elevilor, în Registrul unic matricol, un contract educaţional, în care sunt înscrise drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor. Contractul educaţional-tip este aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului şi este particularizat, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin decizia consiliului de administraţie.

 (2) Nerespectarea prevederilor contractului educaţional-tip de către unitatea de învăţământ este sancţionată de inspectoratul şcolar, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

 (3) Părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru şcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu.

 (4) Părintele sau tutorele legal răspunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul şcolii, cauzate de elev.

 

 

 

Art. 87

 Unităţile de învăţământ pot primi donaţii din ţară şi din străinătate, potrivit reglementarilor legale, dacă servesc politicii educaţionale a sistemului naţional de învăţământ şi dacă nu sunt contrare intereselor statului român şi legislaţiei în vigoare.

 

SECŢIUNEA 2: Personalul din învăţământul preuniversitar

 

Art. 88

 (1) Personalul din învăţământul preuniversitar este format din personal didactic, personal didactic auxiliar şi personal administrativ sau nedidactic.

 (2) În învăţământul preuniversitar poate funcţiona personal didactic asociat.

 (3) Personalul didactic auxiliar este definit conform prevederilor prezentei legi.

 (4) Personalul administrativ îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Art. 89

 În învăţământul preuniversitar de stat şi particular, posturile didactice vacante şi rezervate se ocupă prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

 

Art. 90

 (1) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au caracter deschis. La concurs se poate prezenta orice persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.

 (2) Angajarea personalului didactic în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică se face prin încheierea contractului individual de muncă de către directorul unităţii, cu aprobarea consiliului de administraţie.

 

Art. 91

 (1) Organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor didactice auxiliare şi administrative dintr-o unitate de învăţământ sunt coordonate de director. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatele concursului.

 (2) Angajarea prin încheierea contractului individual de muncă a personalului didactic auxiliar şi administrativ în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică se face de către directorul unităţii, cu aprobarea consiliului de administraţie.

 

 

Art. 92

 (1)La nivelul fiecărei unităţi şi instituţii de învăţământ preuniversitar se realizează anual evaluarea activităţii personalului didactic şi didactic auxiliar. Metodologia de evaluare se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. (la data 22-Nov-2011 Art. 92, alin. (1) din titlul II, capitolul VI,  secțiunea 2 a se vedea referințe de aplicare din Metodologie din 2011)

 (2) Rezultatele evaluării stau la baza deciziei consiliului de administraţie privind acordarea calificativului anual şi a gradaţiei de merit.

 (3) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului dezvoltă programul naţional de stimulare a excelenţei didactice, finanţat din propriul buget, din care se premiază excelenţa didactică.

 (4) Metodologia de acordare a gradaţiei de merit şi a implementării programului naţional de stimulare a excelenţei didactice se elaborează de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

 (5) Salarizarea personalului didactic şi a celui didactic auxiliar din unităţile de învăţământ de stat se face şi în funcţie de performanţele profesionale, conform legii.

 (6) Veniturile salariale şi extrasalariale ale directorilor şi directorilor adjuncţi, precum şi salarizarea personalului didactic din unităţile de învăţământ particular se stabilesc prin negociere între conducerea persoanei juridice finanţatoare şi persoana în cauză, cu avizul consiliului de administraţie al unităţii şcolare.

 (7) Inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti realizează auditarea periodică a resursei umane din învăţământul preuniversitar. Rezultatele auditului se aduc la cunoştinţa celor în cauză, consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ şi Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

 

Art. 93

 Hotărârile privind angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, răspunderea disciplinară şi disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unităţii de învăţământ de către consiliul de administraţie, cu votul a 2/3 din totalul membrilor. Directorul unităţii de învăţământ emite deciziile conform hotărârilor consiliului de administraţie. Angajatorul este unitatea de învăţământ.

 

CAPITOLUL VII: Conducerea sistemului şi a unităţilor de învăţământ

 

SECŢIUNEA 1: Dispoziţii generale

 

Art. 94

 (1) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, elaborează şi implementează politica naţională în domeniul învăţământului preuniversitar. Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului are drept de iniţiativă şi de execuţie în domeniul politicii financiare şi al resurselor umane din sfera educaţiei.

(2) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului exercită, în domeniul învăţământului preuniversitar, următoarele atribuţii:

 a) elaborează, aplică, monitorizează şi evaluează politicile educaţionale naţionale;

 b) monitorizează activitatea de evaluare externă;

 c) coordonează şi controlează sistemul naţional de învăţământ;

 d) avizează structura reţelei învăţământului preuniversitar şi înaintează Guvernului, spre aprobare, cifrele de şcolarizare, pe baza propunerilor unităţilor de învăţământ, a autorităţilor administraţiei publice locale, a operatorilor economici, având în vedere recomandările studiilor de prognoză, centralizate, avizate şi transmise de către inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti;

 e) coordonează elaborarea şi aprobă Curriculumul naţional şi sistemul naţional de evaluare, asigură şi supraveghează respectarea acestora;

 f) evaluează, aprobă şi achiziţionează manualele şcolare şi asigură finanţarea conform legii;

 g) aprobă, conform legii, regulamentele de organizare şi de funcţionare a unităţilor subordonate şi a unităţilor conexe;

 h) elaborează studii de diagnoză şi de prognoză în domeniul învăţământului;

 i) asigură omologarea mijloacelor de învăţământ;

 j) asigură cadrul organizatoric pentru selecţionarea şi pregătirea adecvată a elevilor cu aptitudini deosebite;

 k) asigură şcolarizarea specializată şi asistenţa psihopedagogică adecvată a copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi sau cu cerinţe educaţionale speciale;

 l) analizează modul în care se asigură protecţia socială în învăţământ şi propune Guvernului şi autorităţilor administraţiei publice locale abilitate măsuri corespunzătoare;

 m) coordonează, monitorizează şi controlează perfecţionarea şi formarea iniţială şi continuă a personalului didactic pentru politicile de interes naţional;

 n) elaborează politicile naţionale în domeniul resurselor umane;

 o) răspunde de evaluarea sistemului naţional de învăţământ pe baza standardelor naţionale;

 p) elaborează, împreună cu alte ministere interesate, strategia colaborării cu alte state şi cu organismele internaţionale specializate în domeniul învăţământului, formării profesionale şi al cercetării ştiinţifice;

 q) stabileşte modalităţile de recunoaştere şi de echivalare a studiilor, a diplomelor, a certificatelor şi a titlurilor ştiinţifice eliberate în străinătate, pe baza unor norme interne, încasează taxe, în lei şi în valută, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea şi de recunoaşterea actelor de studii, conform legii;

 r) stabileşte structura anului şcolar;

 s) elaborează metodologii şi regulamente pentru asigurarea cadrului unitar al implementării politicilor educaţionale naţionale; (la data 24-Oct-2011 Art. 94, alin. (2), litera S. din titlul II, capitolul VII,  secțiunea 1 a se vedea referințe de aplicare din Regulament din 2011)

 t) construieşte şi asigură funcţionarea optimă a Platformei şcolare de
e-learning, precum şi a Bibliotecii Şcolare Virtuale;

 u) elaborează norme specifice pentru construcţiile şcolare şi pentru dotarea acestora;

 v) dă publicităţii şi prezintă anual Parlamentului raportul privind starea învăţământului preuniversitar în România;

 w) coordonează colectarea şi asigură analiza şi interpretarea datelor statistice pentru sistemul naţional de indicatori privind educaţia.

 (3) În realizarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului înfiinţează, organizează şi finanţează comisii şi consilii naţionale. Organizarea şi funcţionarea acestora sunt stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. De asemenea, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului propune Guvernului înfiinţarea de agenţii.

 

Art. 95

(1) Inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu personalitate juridică, având în principal următoarele atribuţii:

 a) aplică politicile şi strategiile Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti;

 b) controlează aplicarea legislaţiei şi monitorizează calitatea activităţilor de predare-învăţare şi respectarea standardelor naţionale / indicatorilor de performanţă, prin inspecţia şcolară;

 c) controlează, monitorizează şi evaluează calitatea managementului unităţilor şi instituţiilor de învăţământ;

 d) asigură, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, şcolarizarea elevilor şi monitorizează participarea la cursuri a acestora pe durata învăţământului obligatoriu;

 e) coordonează admiterea în licee, evaluările naţionale şi concursurile şcolare la nivelul unităţilor de învăţământ din judeţ şi, respectiv, din municipiul Bucureşti;

 f) monitorizează implementarea programelor naţionale iniţiate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului pe aria judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi a proiectelor derulate de unităţile şcolare şi cele conexe în cadrul programelor Uniunii Europene în domeniul educaţiei şi tineretului;

 g) mediază conflictele şi litigiile survenite între autoritatea administraţiei publice locale şi unităţile de învăţământ;

 h) coordonează şi controlează activităţile unităţilor conexe ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului din aria judeţului / municipiului Bucureşti;

 i) prezintă un raport anual privind starea învăţământului pe teritoriul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti. Acest raport se face public;

 j) aprobă, la propunerea consiliului local sau a consiliilor judeţene, înfiinţarea unităţilor pentru educaţie timpurie, învăţământ primar şi gimnazial;

 k) aplică politicile educaţionale naţionale la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti;

 l) acordă consiliere şi asistenţă unităţilor şi instituţiilor de învăţământ în gestionarea resurselor umane şi a posturilor didactice la nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti;

 m) monitorizează activităţile de constituire, de vacantare şi de ocupare a posturilor didactice din unităţile de învăţământ;

 n) gestionează baza de date privind cadrele didactice calificate angajate în unităţile de învăţământ, precum şi întreaga bază de date a educaţiei;

 o) înaintează spre avizare Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului reţeaua şcolară din raza lor teritorială propusă de autorităţile administraţiei publice locale, în conformitate cu politica educaţională, a documentelor strategice privind dezvoltarea economică şi socială la nivel regional, judeţean şi local, după consultarea unităţilor de învăţământ, a operatorilor economici şi a partenerilor sociali interesaţi;

 p) realizează auditarea periodică a resursei umane din învăţământul preuniversitar;

 q) asigură colectarea datelor statistice pentru sistemul naţional de indicatori privind educaţia.

 (2) Structura inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv a Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

 (3) Inspectoratul şcolar are un consiliu de administraţie şi un consiliu consultativ. Funcţionarea acestora se realizează în baza unui regulament propriu, elaborat şi aprobat de consiliul de administraţie, conform regulamentului-cadru aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. (la data 20-Oct-2011 Art. 95, alin. (3) din titlul II, capitolul VII,  secțiunea 1 a se vedea referințe de aplicare din Regulament-Cadru din 2011)

 (4) În structura inspectoratelor şcolare din judeţele cu învăţământ şi în limbile minorităţilor naţionale sunt cuprinşi şi inspectori şcolari pentru acest tip de învăţământ. Aceşti inspectori şcolari sunt numiţi respectând procedurile prezentei legi, cu consultarea grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

 (5) În structura inspectoratelor şcolare sunt cuprinşi şi inspectori şcolari pentru problemele copiilor şi tinerilor proveniţi din medii socioeconomice dezavantajate.

 

SECŢIUNEA 2: Conducerea unităţilor de învăţământ

 

Art. 96

 (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administraţie, de directori şi de directori adjuncţi, după caz. În exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile de administraţie şi directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu comitetul de părinţi şi cu autorităţile administraţiei publice locale.

(2) În unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:

 a) în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanţi ai părinţilor; un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar;

 b) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 2 reprezentanţi ai consiliului local şi 2 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul şi directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă;

 c) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 3 reprezentanţi ai consiliului local şi 3 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul şi directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă.

 (3) Consiliul de administraţie este organul de conducere al unităţii de învăţământ. La şedinţele consiliului de administraţie participă, de regulă, un lider de sindicat şi un reprezentant al elevilor, cu statut de observatori. (la data 29-Mar-2013 Art. 96, alin. (3) din titlul II, capitolul VII,  secțiunea 2 modificat de Art. 1 din Legea 62/2013)

 (4) După constituirea consiliului de administraţie, membrii acestuia aleg un preşedinte de şedinţă din rândul cadrelor didactice, prin hotărâre adoptată cu votul secret al majorităţii. Preşedintele de şedinţă este ales pentru o perioadă de cel mult un an, conduce şedinţele consiliului de administraţie şi semnează hotărârile adoptate în această perioadă.

 (5) În învăţământul particular şi confesional, în componenţa consiliului de administraţie sunt incluşi reprezentanţi ai fondatorilor. Conducerea consiliului de administraţie este asigurată de persoana desemnată de fondatori. În unităţile pentru învăţământul general obligatoriu, consiliul de administraţie cuprinde şi un reprezentant al consiliului local.

 (6) Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea directorului sau a două treimi dintre membri. Metodologia-cadru de organizare şi de funcţionare a consiliului de administraţie este stabilită prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

(7) Consiliul de administraţie are următoarele atribuţii principale:

 a) adoptă proiectul de buget şi avizează execuţia bugetară la nivelul unităţii de învăţământ;

 b) aprobă planul de dezvoltare instituţională elaborat de directorul unităţii de învăţământ;

 c) aprobă curriculumul la decizia şcolii, la propunerea consiliului profesoral;

 d) stabileşte poziţia şcolii în relaţiile cu terţi;

 e) organizează concursul de ocupare a funcţiilor de director şi de director adjunct;

 f) aprobă planul de încadrare cu personal didactic şi didactic auxiliar, precum şi schema de personal nedidactic;

 g) aprobă programe de dezvoltare profesională a cadrelor didactice, la propunerea consiliului profesoral;

h) sancţionează abaterile disciplinare, etice sau profesionale ale cadrelor didactice, conform legii;

 i) aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatul concursurilor;

 j) aprobă orarul unităţii de învăţământ;

 k) îşi asumă răspunderea publică pentru performanţele unităţii de învăţământ, alături de director;

 l) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin ordine şi metodologii ale ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, respectiv ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

 (8) Hotărârile consiliului de administraţie se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezenţi, mai puţin cele prevăzute la art. 93. Hotărârile consiliului de administraţie care vizează personalul din unitate, cum ar fi procedurile pentru ocuparea posturilor, a funcţiilor de conducere, acordarea gradaţiei de merit, restrângerea de activitate, acordarea calificativelor, aplicarea de sancţiuni şi altele asemenea, se iau prin vot secret. Membrii consiliului de administraţie care se află în conflict de interese nu participă la vot.

 (9) Deciziile privind bugetul şi patrimoniul unităţii de învăţământ se iau cu majoritatea din totalul membrilor consiliului de administraţie.

 

Art. 97

 (1) Directorul exercită conducerea executivă a unităţii de învăţământ. În cazul unităţilor de învăţământ cu predare integrală în limbile minorităţilor naţionale, directorul are obligaţia cunoaşterii limbii respective. În cazul unităţilor de învăţământ cu secţii de predare în limbile minorităţilor naţionale, unul dintre directori are obligaţia cunoaşterii limbii respective. În aceste cazuri, numirea directorului se face cu consultarea organizaţiei care reprezintă minoritatea respectivă în Parlamentul României sau, dacă minoritatea nu are reprezentare parlamentară, cu consultarea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

(2) Directorul unităţii de învăţământ de stat are următoarele atribuţii:

 a) este reprezentantul legal al unităţii de învăţământ şi realizează conducerea executivă a acesteia;

 b) este ordonatorul de credite al unităţii de învăţământ;

 c) îşi asumă, alături de consiliul de administraţie, răspunderea publică pentru performanţele unităţii de învăţământ pe care o conduce;

 d) propune spre aprobare consiliului de administraţie regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ;

 e) propune spre aprobare consiliului de administraţie proiectul de buget şi raportul de execuţie bugetară;

 f) răspunde de selecţia, angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea şi încetarea raporturilor de muncă ale personalului din unitatea de învăţământ;

 g) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de către consiliul de administraţie, conform legii;

 h) prezintă anual un raport asupra calităţii educaţiei în unitatea sau în instituţia pe care o conduce. Raportul este prezentat în faţa comitetului de părinţi şi este adus la cunoştinţa autorităţilor administraţiei publice locale şi a inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;

 i) coordonează colectarea şi transmite inspectoratului şcolar datele statistice pentru sistemul naţional de indicatori privind educaţia.

 (3) Structurile şi funcţiile de conducere ale unităţilor de învăţământ particular şi confesional, atribuţiile, modul de constituire, precum şi durata mandatelor sunt stabilite prin regulamentele de organizare şi funcţionare a acestora, în concordanţă cu prevederile legale.

 (4) Directorul unităţii de învăţământ particular şi confesional exercită conducerea executivă, în strictă conformitate cu responsabilităţile şi atribuţiile conferite de lege, cu hotărârile consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ şi cu respectarea prevederilor regulamentului de organizare şi funcţionare a acesteia.

 

Art. 98

 (1) Consiliul profesoral al unităţii de învăţământ este format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea şcolară cu personalitate juridică, este prezidat de către director şi se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre membrii personalului didactic.

(2) Atribuţiile consiliului profesoral sunt următoarele:

 a) gestionează şi asigură calitatea actului didactic;

 b) stabileşte Codul de etică profesională şi monitorizează aplicarea acestuia;

 c) validează fişele de autoevaluare ale personalului angajat al unităţii de învăţământ, în baza cărora se stabileşte calificativul anual;

 d) propune consiliului de administraţie măsuri de optimizare a procesului didactic;

 e) propune consiliului de administraţie curriculumul la dispoziţia şcolii;

 f) propune consiliului de administraţie premierea şi acordarea titlului de „profesorul anului“ personalului cu rezultate deosebite la catedră;

 g) aprobă sancţionarea abaterilor disciplinare ale elevilor;

 h) propune consiliului de administraţie iniţierea procedurii legale în cazul cadrelor didactice cu performanţe slabe sau pentru încălcări ale eticii profesionale;

 i) propune consiliului de administraţie programele de formare şi dezvoltare profesională continuă a cadrelor didactice;

 j) alege cadrele didactice membre ale consiliului de administraţie;

 k) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de consiliul de administraţie.

 

 

SECŢIUNEA 3: Unităţile conexe ale învăţământului preuniversitar

 

Art. 99

 (1) Unităţile conexe ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sunt: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, casele corpului didactic, centrele atestate de formare continuă în limbile minorităţilor naţionale, Centrul Naţional de Instruire Diferenţiată, Unitatea pentru Finanţarea învăţământului Preuniversitar, palatele şi cluburile copiilor.

 (2) Unităţile conexe ale învăţământului preuniversitar sunt: centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională / Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională.

 (3) În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti funcţionează casa corpului didactic, denumită în continuare CCD, cu personalitate juridică, coordonată metodologic de inspectoratul şcolar. Structura şi atribuţiile CCD se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

(la data 19-Oct-2011 Art. 99, alin. (3) din titlul II, capitolul VII,  secțiunea 3 a se vedea referințe de aplicare din Regulament din 2011 )

 (4) Centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională / Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională sunt unităţi specializate ale învăţământului preuniversitar, cu personalitate juridică, coordonate metodologic de inspectoratul şcolar.

 (5) Finanţarea centrului judeţean de resurse şi asistenţă educaţională / Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională se asigură de la bugetul consiliului judeţean.

(6) Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională / Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională organizează, coordonează metodologic, monitorizează şi evaluează, după caz, la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti, următoarele activităţi şi servicii educaţionale:

 a) servicii de asistenţă psihopedagogică / psihologică, furnizate prin centrele judeţene şi prin cabinetele de asistenţă psihopedagogică / psihologică;

 b) servicii de terapii logopedice, furnizate prin centrele şi prin cabinetele logopedice interşcolare;

 c) servicii de evaluare, de orientare şcolară şi profesională;

 d) servicii de mediere şcolară, furnizate de mediatorii şcolari;

 e) servicii de consultanţă pentru educaţie incluzivă, furnizate de centrele şcolare de educaţie incluzivă.

 (7) Structura, organizarea şi funcţionarea centrului judeţean de resurse şi de asistenţă educaţională se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. (la data 27-Oct-2011 Art. 99, alin. (7) din titlul II, capitolul VII,  secțiunea 3 a se vedea referințe de aplicare din Regulament din 2011)

 (8) Centrul Naţional de Instruire Diferenţiată se organizează şi funcţionează conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului în 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

 (9) Unitatea pentru Finanţarea învăţământului Preuniversitar se organizează în subordinea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Atribuţiile, structura, organizarea şi funcţionarea Unităţii pentru Finanţarea învăţământului Preuniversitar se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. (la data 19-Nov-2011 Art. 99, alin. (9) din titlul II, capitolul VII,  secțiunea 3 a se vedea referințe de aplicare din Regulament din 2011)

Art. 100

 (1) Palatele şi cluburile copiilor sunt unităţi de învăţământ pentru activităţi extraşcolare. Palatele copiilor au şi rol metodologic.

 (2) Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti este subordonat Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

 (3) Palatele şi cluburile copiilor sunt în subordinea inspectoratelor şcolare.

 (4) Organizarea şi competenţele palatelor şi cluburilor copiilor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

 

CAPITOLUL VIII: Finanţarea şi baza materială a învăţământului preuniversitar

SECŢIUNEA 1: Dispoziţii generale

 

Art. 101

 (1) Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cuprinde finanţarea de bază, finanţarea complementară şi finanţarea suplimentară.

(2) Statul asigură finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii din învăţământul primar, gimnazial, profesional şi liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum şi pentru elevii din învăţământul postliceal special de stat. Finanţarea de bază se face în limitele costului standard per elev/preşcolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

 *) Până la începutul anului şcolar 2012-2013 nu se acordă finanţarea de bază pentru elevii din învăţământul primar particular acreditat, gimnazial particular acreditat, profesional particular acreditat, liceal particular acreditat, prevăzută la art. 101 alin. (2). Începând cu anul şcolar 2012-2013, finanţarea de bază se asigură pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii din învăţământul primar, gimnazial, profesional şi liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum şi pentru elevii din învăţământul postliceal special de stat, conform prevederilor art. 101 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. (la data 17-Dec-2011 Art. 101, alin. (2) din titlul II, capitolul VIII,  secțiunea 1 a se vedea referințe de aplicare din Actul din Legea 283/2011)

 *) Prevederile art. 101 alin. (2) referitoare la finanţarea de bază pentru învăţământul preuniversitar particular şi confesional acreditat se prorogă până la data de 31 decembrie 2013.
(la data 19-Dec-2012 Art. 101, alin. (2) din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Art. II din capitolul I din Ordonanta urgenta 92/2012 )Prevederile art. 101 alin. (2) referitoare la finanţarea de bază pentru învăţământul preuniversitar particular şi confesional acreditat se prorogă până la data de 31 decembrie 2014.(la data 15-Nov-2013 Art. 101, alin. (2) din titlul II, capitolul VIII,  secțiunea 1 a se vedea referințe de aplicare din Art. 24, alin. (1) din capitolul II din Ordonanța de Urgență 103/2013)

 (3) În învăţământul preuniversitar particular, taxele de şcolarizare se stabilesc de consiliul de administraţie al fiecărei instituţii sau unităţi de învăţământ, în condiţiile legii.

 

Art. 102

 (1) Finanţarea învăţământului preuniversitar de stat, particular şi confesional se asigură din fonduri publice sau din alte surse, potrivit legii.

 

 (2)Finanţarea învăţământului preuniversitar particular şi confesional acreditat se face din taxe, din fonduri publice, în cazul învăţământului preşcolar, primar şi gimnazial obligatoriu, precum şi din alte surse, potrivit legii.

(2) Finanţarea învăţământului preuniversitar particular şi confesional acreditat se face din taxe, din fonduri publice, în cazul învăţământului preşcolar şi al celui obligatoriu, precum şi din alte surse, potrivit legii.
(la data 30-Dec-2013 Art. 102, alin. (2) din titlul II, capitolul VIII,  secțiunea 1 modificat de Art. I, punctul 17. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

 

 

Art. 103

 (1) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului are drept de iniţiativă în domeniile politicii financiare şi resurselor umane din domeniul educaţiei şi colaborează cu alte ministere, cu autorităţi locale, structuri asociative reprezentative ale autorităţilor administraţiei publice locale, cu asociaţii reprezentative ale părinţilor, asociaţii reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, precum şi cu sindicatele reprezentative.

 (2) Consiliile locale şi consiliul judeţean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti pot contribui din bugetele proprii la finanţarea de bază şi complementară a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat.

 

Art. 104

 (1) Finanţarea de bază asigură desfăşurarea în condiţii normale a procesului de învăţământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naţionale.

(2)Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale, pentru următoarele categorii de cheltuieli:

d)cheltuielile materiale şi pentru servicii;

e)cheltuielile cu întreţinerea curentă.

(2)Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prin bugetele locale, pentru următoarele articole de cheltuieli, în funcţie de care se calculează costul standard per elev / preşcolar:

 a) cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;

 b) cheltuieli cu pregătirea profesională;

 c) cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;

 d) cheltuieli cu bunuri şi servicii. (la data 19-Dec-2012 Art. 104, alin. (2) din titlul II, capitolul VIII,  secțiunea 1 modificat de Art. I, punctul 3. din capitolul I din Ordonanța de Urgență 92/2012)

 (3) Finanţarea de bază a unei unităţi şcolare rezultă prin multiplicarea costului standard per elev / preşcolar cu coeficienţi specifici unităţii şcolare şi cu numărul de elevi şi se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului. (la data 29-Dec-2011 Art. 104, alin. (3) din titlul II, capitolul VIII,  secțiunea 1 a se vedea referințe de aplicare din Metodologie din 2011)

 (4) Baza de calcul al fondurilor alocate unităţilor de învăţământ prin şi din bugetele locale, pentru finanţarea de baza, o constituie costul standard per elev / preşcolar. Costul standard per elev / preşcolar se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare / domeniu. Determinarea costului standard per elev / preşcolar se face de către Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Preuniversitar, în condiţiile prezentei legi şi conform normelor metodologice elaborate de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi aprobate prin hotărâre a Guvernului. Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Preuniversitar cuprinde reprezentanţii Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, ai partenerilor sociali şi ai structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale. Alocarea fondurilor pentru finanţarea de bază a unităţii de învăţământ se face pe baza unei formule de finanţare aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului care ia în considerare costul standard per elev / preşcolar, numărul de elevi / preşcolari din unitatea de învăţământ, precum şi factorii de corecţie dependenţi de densitatea de elevi în zonă, severitatea dezavantajelor, de limba de predare şi alţi factori. (la data 13-Mar-2013 Art. 104, alin. (4) din titlul II, capitolul VIII,  secțiunea 1 a se vedea referințe de aplicare din Hotarirea 72/2013)

 (5) Finanţarea de bază aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu asistenţa tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv a Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.

 (5¹) În cazuri excepţionale, atunci când sumele repartizate în baza standardelor de cost nu asigură plata drepturilor prevăzute la alin. (2) lit. a)-d) la unele unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, în cadrul sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată aprobate judeţului / municipiului Bucureşti prin legea bugetului de stat, direcţiile regionale ale finanţelor publice / administraţiile judeţene ale finanţelor publice, respectiv a municipiului Bucureşti, cu asistenţa tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare, pot efectua redistribuiri ale sumelor repartizate pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti cu această destinaţie sau pot proceda la repartizarea sumelor rămase nerepartizate, după caz.

 (5²) Aprobarea redistribuirii / repartizării sumelor potrivit prevederilor alin. (5¹) se va face numai după verificarea de către inspectoratul şcolar, pe baza raportului de audit / control, a modului de angajare şi utilizare a sumelor alocate pentru finanţarea de bază, pe baza costurilor standard per elev / preşcolar şi după verificarea corelării numărului de personal cu numărul de elevi. În urma verificării, inspectoratul şcolar stabileşte şi propune direcţiilor regionale ale finanţelor publice / administraţiilor judeţene ale finanţelor publice, respectiv a municipiului Bucureşti sumele ce urmează a fi redistribuite/repartizate suplimentar.

 (5³) Redistribuirea sumelor între unităţi de învăţământ cu personalitate juridică din cadrul aceleiaşi unităţi administrativ - teritoriale se aprobă de consiliul local, la propunerea primarului, cu avizul conform al inspectoratului şcolar.

 (5⁴) Redistribuirea sumelor între unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, potrivit prevederilor alin. (5¹) şi (5²), conduce implicit la modificarea bugetelor iniţiale aprobate, calculate pe baza costurilor standard per elev/preşcolar. (la data 30-Dec-2013 Art. 104, alin. (5) din titlul II, capitolul VIII,  secțiunea 1 completat de Art. I, punctul 18. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

 (6) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, alocate pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat ca finanţare de bază, nu pot fi executate silit pentru recuperarea creanţelor stabilite prin titluri executorii în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale.

 

Art. 105

 (1) Finanţarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale şi alte cheltuieli asociate procesului de învăţământ preuniversitar de stat care nu fac parte din finanţarea de bază a unităţilor şcolare. (la data 30-Dec-2013 Art. 105, alin. (1) din titlul II, capitolul VIII,  secțiunea 1 modificat de Art. I, punctul 19. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

 

(2)Finanţarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ preuniversitar, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru următoarele categorii de cheltuieli:(2) Finanţarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ preuniversitar şi din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinaţie, pentru următoarele categorii de cheltuieli: (la data 19-Dec-2012 Art. 105, alin. (2) din titlul II, capitolul VIII,  secțiunea 1 modificat de Art. I, punctul 4. din capitolul I din Ordonanța de Urgență 92/2012)

 a) investiţii, reparaţii capitale, consolidări;

 b) subvenţii pentru internate şi cantine;

 c) cheltuieli pentru evaluarea periodică naţională a elevilor;

 d) cheltuieli cu bursele elevilor;

 e) cheltuieli pentru transportul elevilor, conform prevederilor art. 84 alin. (1);

 f) cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice și a personalului didactic auxiliar, conform legii; Legea nr.1/2014 MO Partea I, nr.24/13.01.2014)

 g) cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaţilor din învăţământul preuniversitar, cu excepţia celor care, potrivit legii, se efectuează gratuit;

 h) cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activităţi educative extraşcolare organizate în cadrul sistemului de învăţământ;

 i) cheltuieli pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru personalul angajat, preşcolari şi elevi;

 j) gestionarea situaţiilor de urgenţă;

 k) cheltuieli pentru participarea în proiecte europene de cooperare în domeniul educaţiei şi formării profesionale.

 l)alte cheltuieli de natura bunurilor şi serviciilor, care nu fac parte din finanţarea de bază. (la data 30-Dec-2013 Art. 105, alin. (2), litera K. din titlul II, capitolul VIII,  secțiunea 1 completat de Art. I, punctul 20. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

 (3) Finanţarea complementară aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiva municipiului Bucureşti şi cu asistenţa tehnică a inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti.

 

Art. 106

 Finanţarea de bază şi finanţarea complementară se realizează pe baza contractului de management încheiat între directorul unităţii de învăţământ preuniversitar şi primarul localităţii / primarul de sector în a cărei rază teritorială se află unitatea de învăţământ, respectiv cu preşedintele consiliului judeţean/primarul de sector, în cazul şcolilor speciale.

 

Art. 107

 (1) Finanţarea suplimentară se acordă ca sumă globală fixă din bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului pentru premierea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cu rezultate deosebite în domeniul incluziunii sau în domeniul performanţelor şcolare.

 (2) Consiliile locale, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, contribuie la finanţarea suplimentară, acordând granturi unităţilor de învăţământ, în baza unei metodologii proprii.

 (3) Finanţarea suplimentară se realizează pe bază de contract încheiat între unitatea şcolară şi finanţator.

 

Art. 108

 (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat pot obţine venituri proprii din activităţi specifice, conform legii, din donaţii, sponsorizări sau din alte surse legal constituite.

 (2) Veniturile proprii nu diminuează finanţarea de bază, complementară sau suplimentară şi sunt utilizate conform deciziilor consiliului de administraţie. La sfârşitul anului bugetar, sumele necheltuite rămân în contul unităţii de învăţământ care le-a realizat şi se reportează pentru bugetul anual următor.

 (3) Directorul şi consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ cu personalitate juridică răspund de încadrarea în bugetul aprobat, în condiţiile legii.

 

Art. 109

(1) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului finanţează anual, în cadrul programelor naţionale aprobate prin hotărâre a Guvernului, următoarele competiţii:

 a) competiţii între şcoli care se bazează pe evaluarea instituţională a fiecărei unităţi de învăţământ după două axe majore: incluziune şi performanţă. În urma evaluărilor după fiecare dintre cele două axe, se va realiza o clasificare a şcolilor pe 5 niveluri: „Excelent“, „Foarte bun“, „Bun“, „Satisfăcător“ şi „Nesatisfăcător“. Sunt premiate atât şcolile cu excelenţă în incluziune, cât şi cele cu excelenţă în performanţă, de stat, particulare sau confesionale. Şcolile care obţin calificativul „Satisfăcător“ sau „Nesatisfăcător“ se supun monitorizării în vederea creşterii performanţelor;

 b) în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, şcolile vor desemna „Profesorul anului“, ca semn al excelenţei în predare. La nivel judeţean şi naţional va fi desemnat „Profesorul anului“ pentru fiecare disciplină din planul de învăţământ. Excelenţa în predare va fi recompensată financiar, prin programul naţional de stimulare a excelenţei didactice; (la data 11-Oct-2011 Art. 109, alin. (1), litera B. din titlul II, capitolul VIII,  secțiunea 1 a se vedea referințe de aplicare din Ordinul 5546/2011)

 c) performanţa elevilor la olimpiadele pe discipline, la olimpiadele de creaţie tehnico-ştiinţifică şi artistică şi la olimpiadele sportive se recompensează financiar prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

 (2) În lansarea competiţiilor, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului se consultă cu asociaţiile reprezentative ale părinţilor, asociaţiile reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, Consiliul Naţional al Elevilor şi cu sindicatele reprezentative.

 

Art. 110

 (1) Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte anual, de către fiecare unitate de învăţământ preuniversitar, conform normelor metodologice de finanţare a învăţământului preuniversitar elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, se aprobă şi se execută conform legii.

 (2) Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli ale activităţilor finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor şi se folosesc cu aceeaşi destinaţie sau, cu aprobarea consiliului de administraţie, se utilizează pentru finanţarea altor cheltuieli ale unităţii de învăţământ.

 (3) Finanţarea unităţilor de învăţământ special, a claselor de învăţământ special, a elevilor din învăţământul special, a liceelor speciale şi a CJRAE / CMBRAE se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, indiferent de locul de domiciliu al copiilor, prin contract managerial.

 

Art. 111

(1) De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, se asigură următoarele cheltuieli aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar, inclusiv pentru învăţământul special:

 a) finanţarea programelor naţionale ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, aprobate prin hotărâre a Guvernului;

 b) componenţa locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanţate de Guvernul României şi de organismele financiare internaţionale, precum şi rambursările de credite externe aferente proiectelor respective;

 c) bursele, aprobate prin hotărâre a Guvernului, pentru elevii din Republica Moldova, etnicii români din afara graniţelor ţării, precum şi bursele pentru elevii străini;

 d) organizarea evaluărilor, a simulărilor şi a examenelor naţionale;

 e) perfecţionarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice şi didactice auxiliare, pentru implementarea politicilor şi strategiilor Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;

 f) finanţarea, prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, a unor programe anuale sau multianuale de investiţii, de modernizare şi de dezvoltare a bazei materiale a instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv consolidări şi reabilitări de şcoli şi dotări;

 g) finanţarea unor programe naţionale de protecţie socială, stabilite prin reglementări specifice;

 h) finanţarea privind organizarea de concursuri pentru elevi, pe obiecte de învăţământ şi pe meserii, tehnico-aplicative, ştiinţifice, de creaţiei concursuri şi festivaluri cultural-artistice, campionate şi concursuri sportive şcolare, cu participare naţională şi internaţională, precum şi olimpiade internaţionale pe obiecte de învăţământ.

 (2) Finanţarea cheltuielilor privind inspectoratele şcolare, casele corpului didactic, palatele şi cluburile copiilor şi elevilor, cluburile sportive şcolare, se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

 (3) Cluburile sportive şcolare, precum şi palatele şi cluburile copiilor pot să fie finanţate şi de autorităţile administraţiei publice locale.

(4) Autorităţile administraţiei publice locale hotărăsc alocarea de fonduri, din veniturile proprii ale acestora, ca participare la finanţarea de bază şi ca finanţare complementară a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat.
(la data 30-Dec-2013 Art. 111, alin. (4) din titlul II, capitolul VIII,  secțiunea 1 modificat de Art. I, punctul 21. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

 (5) Consiliul judeţean / Consiliul General al Municipiului Bucureşti asigură fonduri pentru organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şi a concursurilor şcolare judeţene / ale municipiului Bucureşti.

 (6) Cheltuielile aferente facilităţilor acordate elevilor şi studenţilor privind transportul pe calea ferată şi cu metroul se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. (la data 19-Dec-2012 Art. 111, alin. (6) din titlul II, capitolul VIII,  secțiunea 1 modificat de Art. I, punctul 5. din capitolul I din Ordonanța de Urgență 92/2012)

 

SECŢIUNEA 2: Baza materială a învăţământului preuniversitar de stat

 

Art. 112

 (1) Unităţile de învăţământ de stat pot deţine în administrare bunuri proprietate publică, cele de învăţământ particular au drept fundament proprietatea privată, iar cele de învăţământ confesional aparţin, în funcţie de entitatea care le-a înfiinţat, uneia dintre cele două forme de proprietate.

 (2) Terenurile şi clădirile unităţilor de educaţie timpurie, de învăţământ preşcolar, şcolilor primare, gimnaziale şi liceale, inclusiv ale celorlalte niveluri de învăţământ din cadrul acestora, înfiinţate de stat, fac parte din domeniul public local şi sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora şi sunt administrate de către consiliile de administraţie, conform legislaţiei în vigoare.

 (3) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ special de stat şi centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională fac parte din domeniul public judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, şi sunt în administrarea consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, prin consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ respective. Celelalte componente ale bazei materiale a unităţilor de învăţământ special de stat, ale cluburilor sportive şcolare, ale palatelor şi cluburilor copiilor şi elevilor, precum şi ale centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională sunt de drept proprietatea acestora şi sunt administrate de către consiliile de administraţie ale acestora.

 (4) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea inspectoratele şcolare judeţene, casele corpului didactic, centrul naţional de excelenţă, centrele recreative şi de divertisment, Palatul Naţional al Copiilor, palatele şi cluburile elevilor, cluburile sportive şcolare, precum şi alte unităţi din subordinea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, ale căror cheltuieli curente şi de capital se finanţează de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului şi sunt administrate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin inspectoratele şcolare judeţene şi prin consiliile de administraţie ale acestor unităţi. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unităţilor şi instituţiilor respective şi sunt administrate de acestea.

 (5) Nu fac parte din domeniul public local, judeţean, respectiv al statului terenurile şi clădirile prevăzute la alin. (2) - (4), deţinute în baza unor contracte de închiriere, concesionare sau comodat, proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau juridice.

 (6) Schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se poate face de către autorităţile administraţiei publice locale, numai cu avizul conform al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, în caz contrar, actele de schimbare a destinaţiei bazei materiale sunt nule de drept, iar fapta constituie infracţiune şi se pedepseşte conform legii penale.

 (6¹) Termenul pentru emiterea avizului conform este de 30 de zile. După expirarea termenului, se aplică procedura aprobării tacite.
(la data 07-Jul-2013 Art. 112, alin. (6) din titlul II, capitolul VIII,  secțiunea 2 completat de Art. 1 din Legea 206/2013 )

 (7) În situaţii temeinic justificate, dreptul de administrare al Ministerului Educaţiei Naţionale asupra terenurilor şi clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea inspectoratele şcolare judeţene, casele corpului didactic, centrul naţional de excelenţă, centrele recreative şi de divertisment, Palatul Naţional al Copiilor, palatele şi cluburile elevilor, cluburile sportive şcolare se poate transmite şi altor unităţi/instituţii din sistemul de învăţământ, la propunerea Ministerului Educaţiei Naţionale, prin hotărâre a Guvernului. (la data 30-Dec-2013 Art. 112, alin. (6^1) din titlul II, capitolul VIII,  secțiunea 2 completat de Art. I, punctul 22. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

 

Art. 113

 Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparţinând Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau instituţiilor şi unităţilor de învăţământ şi cercetare ştiinţifică din sistemul învăţământului de stat, precum şi asupra bunurilor aparţinând consiliilor locale, judeţene şi, respectiv, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, se face, după caz, în registrul de inscripţiuni şi transcripţiuni, în cărţile funciare sau în cărţile de publicitate funciară, cu scutire de plata taxelor prevăzute de lege.