CAPITOLUL IV: Curriculumul învățământului preuniversitar

 

Art. 64

 (1) În învățământul preuniversitar se aplică Curriculumul național elaborat în conformitate cu nevoile specifice dezvoltării personale și cu nevoile pieței forței de muncă și ale fiecărei comunități, în baza principiului subsidiarității.

 (2) Curriculumul național reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de învățământ și al programelor școlare din învățământul preuniversitar.

 

Art. 65

(la data 10-Mai-2012 Art. 65 din titlul II, capitolul IV a se vedea referințe de aplicare din Ordinul 3749/2012)

 (1) Planurile-cadru de învățământ cuprind disciplinele, domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii și opționale, precum și numărul minim și maxim de ore aferente acestora.

 (2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele / domeniile de studiu / modulele de pregătire obligatorii, iar curriculumul la decizia școlii se constituie din disciplinele / domeniile de studiu / modulele de pregătire opționale.

 (3) Programele școlare stabilesc, pentru fiecare disciplină, domeniul de studiu / modulul de pregătire din planul de învățământ, finalitățile urmărite și evidențiază conținuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental și aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea și evaluarea acestora.

 (4) Planurile-cadru și programele școlare pentru disciplinele / domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii din învățământul preuniversitar sunt elaborate de către instituțiile și organismele abilitate ale Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și se aprobă prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.

(la data 16-Mai-2012 Art. 65, alin. (4) din titlul II, capitolul IV a se vedea referințe de aplicare din Ordinul 3843/2012)

(la data 22-Mai-2012 Art. 65, alin. (4) din titlul II, capitolul IV a se vedea referințe de aplicare din Ordinul 3960/2012)

 (5) Curriculumul la decizia școlii se constituie atât din pachete disciplinare opționale ofertate la nivel național, regional și local, cât și din pachete disciplinare opționale ofertate la nivelul unității de învățământ. Consiliul de administrație al unității de învățământ, în urma consultării elevilor, părinților și pe baza resurselor disponibile, stabilește curriculumul la decizia școlii.

 (6) Programele școlare pentru disciplinele / domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire opționale se elaborează la nivelul unităților de învățământ, cu consultarea consiliului profesoral, consiliului consultativ al elevilor, structurii asociative a părinților, precum și a reprezentanților comunității locale și, după caz, a operatorilor economici cu care unitatea de învățământ are relații pentru pregătirea practică a elevilor. Programele școlare sunt aprobate de consiliul de administrație al unității de învățământ.

 (7) În cazul alternativelor educaționale, planurile-cadru și programele școlare sunt elaborate, în proiect, de reprezentanți ai acestora și sunt aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

 (8) În învățământul particular și confesional se utilizează planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru Curriculumul național aprobat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sau planurile și programele de învățământ similare ori alternative învățământului de stat, aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

 (9) Planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru învățământul teologic și confesional se elaborează de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în colaborare cu fiecare cult în parte, și sunt aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.

 (10) Planurile-cadru de învățământ pentru învățământul militar se elaborează de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale, și sunt aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.

 

Art. 66

Art. 66

 (4)În cadrul Curriculumului național, disciplinele opționale au o pondere de 20% în planurile-cadru pentru învățământul obligatoriu și de 30% în cele pentru liceu.

(5)Pentru fiecare disciplină și domeniu de studiu, programa școlară acoperă 75% din orele de predare și evaluare, lăsând la dispoziția cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. În funcție de caracteristicile elevilor și de strategia școlii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învățare remedială, în cazul copiilor cu probleme speciale, pentru consolidarea cunoștințelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanțe superioare, conform unor planuri individuale de învățare elaborate pentru fiecare elev.

(1) Numărul de ore alocat disciplinelor de studiu / modulelor de pregătire este stabilit prin planurile-cadru de învățământ și se aprobă prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare și evaluare, cât și pentru învățarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conținuturilor predate.

 (2) În cadrul Curriculumului național, ponderea disciplinelor obligatorii, respectiv a celor opționale se stabilește prin planurile-cadru, astfel încât să fie respectate atât principiul asigurării egalității de șanse și al echității, cât și principiul relevanței și al descentralizării.

 (3) Pentru fiecare disciplină și domeniu de studiu, programa școlară acoperă 75% din orele de predare și evaluare, lăsând la dispoziția cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei / domeniului de studiu respectiv. În funcție de caracteristicile elevilor și de strategia școlii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei / domeniului de studiu este folosit pentru învățare remedială, pentru consolidarea cunoștințelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanțe superioare, conform unor planuri individuale de învățare elaborate pentru fiecare elev. (la data 19-Dec-2012 Art. 66 din titlul II, capitolul IV modificat de Art. I, punctul 1. din capitolul I din Ordonanța de Urgență 92/2012)

 

 

Art. 67

 (1) Curriculumul național pentru educația timpurie este centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoțională și socială a copiilor, respectiv pe remedierea precoce a eventualelor deficiențe de dezvoltare.

 (2) CJRAE, respectiv CMBRAE constituie echipe multidisciplinare de intervenție timpurie, menite să realizeze evaluarea tuturor copiilor, monitorizarea, depistarea și asistența precoce corespunzătoare a celor cu cerințe educaționale speciale sau cu risc în dezvoltarea competențelor personale.

 

Art. 68

(la data 15-Mai-2012 Art. 68 din titlul II, capitolul IV a fost în legatură cu Metodologie din 2012)

(1) Curriculumul național pentru învățământul primar și gimnazial se axează pe 8 domenii de competențe-cheie care determină profilul de formare a elevului:

 a) competențe de comunicare în limba română și în limba maternă, în cazul minorităților naționale;

 b) competențe de comunicare în limbi străine;

 c) competențe de bază de matematică, științe și tehnologie;

 d) competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și cunoaștere;

 e) competențe sociale și civice;

 f) competențe antreprenoriale;

 g) competențe de sensibilizare și de expresie culturală;

 h) competența de a învăța să înveți.

 (2) Educația fizică și sportul în învățământul preuniversitar sunt cuprinse în trunchiul comun al planurilor de învățământ.

 (3) Disciplina Tehnologia informației și comunicării constituie o disciplină opțională pentru elevii din clasele I-IV și este disciplină obligatorie în învățământul gimnazial și liceal.

 (4) Curriculumul pentru clasele pregătitoare urmărește dezvoltarea fizică, socioemoțională, cognitivă a limbajului și comunicării, precum și dezvoltarea capacităților și a atitudinilor în învățare, asigurând totodată punțile către dezvoltarea celor 8 competențe-cheie.

 (5) Învățământul liceal este centrat pe dezvoltarea și diversificarea competențelor-cheie și formarea competențelor specifice în funcție de filieră, profil, specializare sau calificare.

 

Art. 69

 (1) În unitățile de învățământ de stat sau particulare se utilizează manuale școlare și alte auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

 (2) Manualele școlare se elaborează și se evaluează pe baza programelor școlare aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului reglementează elaborarea de manuale școlare alternative.

 (3) Cadrele didactice selectează și le recomandă elevilor, în baza libertății inițiativei profesionale, acele manuale școlare din lista celor aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului care vor fi utilizate în procesul didactic.

 (4) Elevii și profesorii din învățământul de stat și din învățământul obligatoriu particular acreditat / autorizat beneficiază de manuale școlare gratuite, atât pentru învățământul în limba română, cât și pentru cel în limbile minorităților naționale, în condițiile legii.

 (5) Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice care, prin conținut, sunt în conformitate cu prevederile legale în vigoare și pe care cadrele didactice le pot selecta și utiliza la clasă, în baza libertății inițiativei profesionale, în scopul îmbunătățirii calității procesului educațional.

 

 

 

Art. 70

 (1) Bibliotecile școlare și centrele de documentare și informare se organizează și funcționează pe baza unui regulament elaborat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. (la data 27-Oct-2011 Art. 70, alin. (1) din titlul II, capitolul IV a se vedea referințe de aplicare din Regulament din 2011)

 (2) Se înființează Biblioteca Școlară Virtuală și Platforma școlară de
e-learning, care includ programe școlare, exemple de lecții pentru toate temele din programele școlare, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare. Aceste resurse digitale vor fi protejate de Legea nr. 8 / 1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului obținând dreptul de publicare din partea autorilor, astfel încât aceste resurse să fie accesibile permanent și gratuit oricărui elev sau profesor.

 (3) Unitățile de învățământ utilizează platforma școlară de învățare pentru a acorda asistență elevilor în timpul sau în afara programului școlar ori pentru cei care, din motive de sănătate, temporar nu pot frecventa școala.

 (4) Înființarea, gestiunea și îmbogățirea permanentă a Bibliotecii Școlare Virtuale și a Platformei școlare de e-learning intră în responsabilitatea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

 

CAPITOLUL V: Evaluarea rezultatelor învățării

 

SECȚIUNEA 1: Dispoziții generale privind evaluarea

 

Art. 71

 (1) Scopul evaluării este acela de a orienta și de a optimiza învățarea.

 (2) Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu, respectiv modul de pregătire.

 (3) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin calificative, în învățământul primar, respectiv prin note de la 1 la 10, în învățământul secundar și în învățământul terțiar nonuniversitar, sau prin punctaje, în mod similar testelor internaționale.

 (31) Pe parcursul clasei pregătitoare nu se acordă note sau calificative.
(la data 30-Dec-2013 Art. 71, alin. (3) din titlul II, capitolul V, secțiunea 1 completat de Art. I, punctul 10. din Ordonanța de Urgență 117/2013 )

 (4) Controlul utilizării și al respectării standardelor naționale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecția școlară.

 (5) Notarea elevilor fără utilizarea și respectarea standardelor naționale și a metodologiilor de evaluare constituie abatere disciplinară și se sancționează conform prevederilor prezentei legi.

 

Art. 72

 (1) Evaluarea se centrează pe competențe, oferă feed-back real elevilor și stă la baza planurilor individuale de învățare. În acest scop se va crea o bancă de instrumente de evaluare unică, având funcție orientativă, pentru a-i ajuta pe profesori în notarea la clasă.

 (2) Un elev cu deficiențe de învățare beneficiază, în mod obligatoriu, de educație remedială.

 

Art. 73

 (1) Portofoliul educațional cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obținute în urma evaluării competențelor dobândite sau a participării la activități de învățare, în diferite contexte, precum și produse sau rezultate ale acestor activități, în contexte de învățare formale, nonformale și informale.

 (2) Portofoliul educațional este elementul central al evaluării învățării. Utilizarea lui debutează începând cu clasa pregătitoare și reprezintă cartea de identitate educațională a elevului.

 

SECȚIUNEA 2: Structura și caracteristicile evaluărilor

 

Art. 74

 (1) La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil întocmește, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare.

 (2) La finalul clasei a II-a, fiecare școală, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, organizează și realizează evaluarea competențelor fundamentale: scris-citit și matematică. Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învățare ale elevilor. Rezultatele evaluării și planurile individualizate se comunică părinților elevilor și constituie documente din portofoliul educațional al elevului.

(la data 09-feb-2011 Art. 74, alin. (2) din titlul II, capitolul V, secțiunea 2 a se vedea referințe de aplicare din Art. 5 din anexa 1 din Ordinul 3753/2011)

(la data 12-mar-2012 Art. 74, alin. (2) din titlul II, capitolul V, secțiunea 2 a se vedea referințe de aplicare din Metodologie din 2012)

(la data 21-ian-2013 Art. 74, alin. (2) din titlul II, capitolul V, secțiunea 2 a se vedea referințe de aplicare din Metodologie din 2012)

 (3) La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului realizează, prin eșantionare, o evaluare la nivel național a competențelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor internaționale, pentru diagnoza sistemului de învățământ la nivel primar. (la data 09-Feb-2011 Art. 74, alin. (3) din titlul II, capitolul V, secțiunea 2 a se vedea referințe de aplicare din Art. 5 din anexa 1 din Ordinul 3753/2011)

 (4) La finalul clasei a VI-a, toate școlile, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, organizează și realizează evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă și comunicare, matematică și științe. Proba de limbă și comunicare va cuprinde limba româna și limba modernă I, iar pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităților naționale, și limba maternă. Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învățare ale elevilor și pentru preorientarea școlară către un anumit tip de liceu. Rezultatele evaluării și planurile individualizate de învățare se comunică părinților elevilor și sunt trecute în portofoliul educațional al elevului.

(la data 09-Feb-2011 Art. 74, alin. (4) din titlul II, capitolul V,  secțiunea 2 a se vedea referințe de aplicare din Art. 5 din anexa 1 din Ordinul 3753/2011)

(la data 12-Mar-2012 Art. 74, alin. (4) din titlul II, capitolul V,  secțiunea 2 a se vedea referințe de aplicare din Metodologie din 2012)

(la data 22-Jan-2013 Art. 74, alin. (4) din titlul II, capitolul V,  secțiunea 2 a se vedea referințe de aplicare din Metodologie din 2012)

(5)La finalul clasei a IX-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, se realizează o evaluare națională obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaționale. Evaluarea se realizează prin următoarele probe:

(la data 09-Feb-2011 Art. 74, alin. (5) din titlul II, capitolul V,  secțiunea 2 a se vedea referințe de aplicare din Art. 6 din anexa 1 din Ordinul 3753/2011)

e)o probă practică de utilizare a calculatorului, susținută în timpul anului;

f)o probă orală transdisciplinară de evaluare a competențelor civice și sociale, susținută în timpul anului.

(5) La finalul clasei a VIII-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației Naționale, se realizează o evaluare națională obligatorie a tuturor absolvenților. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaționale. Evaluarea se realizează prin următoarele probe:

 a) o probă scrisă la limba și literatura română;

 b) o probă scrisă la limba maternă;

 c) o probă scrisă transdisciplinară la matematică și științe;

 d) o probă scrisă la o limbă de circulație internațională;

 e) o probă practică de utilizare a calculatorului, susținută în timpul anului;

 f) o probă orală transdisciplinară de evaluare a competențelor civice și sociale, susținută în timpul anului. (la data 30-Dec-2013 Art. 74, alin. (5) din titlul II, capitolul V,  secțiunea 2 modificat de Art. I, punctul 11. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

 (6) Rezultatele evaluării naționale se înscriu în portofoliul educațional al elevului.

 

Art. 75

 (1) Absolvenții învățământului gimnazial dobândesc diploma de absolvire, parte a portofoliului educațional, și foaia matricolă, parte a portofoliului educațional.

 (2) Continuarea studiilor din învățământul gimnazial în învățământul liceal sau în învățământul profesional este asigurată pe baza unui proces de consiliere și de orientare școlară și profesională. Numărul de locuri alocate clasei a IX-a din învățământul liceal și profesional este cel puțin egal cu cel al absolvenților clasei a VIII-a. (la data 30-Dec-2013 Art. 75, alin. (2) din titlul II, capitolul V,  secțiunea 2 modificat de Art. I, punctul 12. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

 

Art. 76

 (1) După absolvirea gimnaziului, elevii urmează liceul sau școala profesională.

(2) Admiterea la liceu sau la școală profesională se realizează după următoarea procedură:

 a) în cazul în care numărul de candidați nu depășește numărul locurilor oferite de unitatea de învățământ, admiterea se va realiza pe baza portofoliului educațional al elevului;

b) în cazul în care numărul de candidați este mai mare decât numărul locurilor oferite de unitatea de învățământ, admiterea se face luând în calcul în proporție de 70% portofoliul educațional al elevului, media de absolvire a învățământului obligatoriu, precum și media la probele de la evaluarea națională de la sfârșitul clasei a VIII-a și în proporție de 30% nota obținută la proba de admitere stabilită de unitatea de învățământ. (la data 30-Dec-2013 Art. 76, alin. (2), litera B. din titlul II, capitolul V,  secțiunea 2 modificat de Art. I, punctul 13. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

 (3) În cazul mediilor egale, diferențierea se face pe baza portofoliului educațional al elevului.

 (4) Metodologia-cadru de organizare și desfășurare a admiterii în clasa a IX-a este elaborată de Ministerul Educației Naționale și este dată publicității, pentru fiecare generație, cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a. Unitățile de învățământ au obligația de a anunța public disciplina sau disciplinele la care se susține proba de admitere, programele, procedurile de organizare a acesteia, precum și modul de utilizare a portofoliului educațional, până, cel mai târziu, la începutul clasei a VIII-a. Proba suplimentară de admitere se va susține la cel mult două discipline. (la data 30-Dec-2013 Art. 76, alin. (4) din titlul II, capitolul V,  secțiunea 2 modificat de Art. I, punctul 14. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

 

 

 

Art. 77

 (1) Absolvenții învățământului liceal primesc diploma de absolvire și foaia matricolă, parte a portofoliului educațional, care atestă finalizarea studiilor liceale și care conferă dreptul de acces, în condițiile legii, în învățământul postliceal, precum și dreptul de susținere a examenului de bacalaureat.

 (2) Elevii care au promovat clasa a XII-a / a XIII-a vor susține examenul național de bacalaureat.

 (3) Absolvenții învățământului liceal care susțin și promovează examenul național de bacalaureat dobândesc și diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învățământul superior, în condițiile legii.

(4) Examenul național de bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe:

 - proba A de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română;

 - proba B de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;

 - proba C de evaluare a competenței lingvistice la două limbi de circulație internațională studiate pe parcursul învățământului liceal. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului european comun de referință pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului;

 - proba D de evaluare a competențelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale au dreptul la recunoașterea și la echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului;

 - proba E scrisă de evaluare a competențelor formate pe durata învățământului liceal, după cum urmează:

 a) probă scrisă la Limba și literatura română - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările;

 b) probă scrisă la Limba și literatura maternă - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;

c) două probe scrise, diferențiate după cum urmează:

1. pentru profilul real din filiera teoretică:

 (i) matematică;

 (ii) probă transdisciplinară din științe: fizică, chimie, biologie;

2. pentru profilul umanist din filiera teoretică:

 (i) o limbă de circulație internațională;

 (ii) probă transdisciplinară din geografie, istorie, științe socioumane;

3. pentru filiera tehnologică:

 (i) probă scrisă disciplinară specifică profilului;

 (ii) probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire;

4. pentru filiera vocațională:

 (i) probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului ori specializării;

 (ii) probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării.

 (5) Conținuturile programelor de examen sunt stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și se dau publicității elevilor la începutul primei clase de liceu, în condițiile legii. Calendarul, metodologia, precum și modul de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și se dau publicității, pentru fiecare generație, la începutul ultimei clase de liceu.

(la data 06-Sep-2013 Art. 77, alin. (5) din titlul II, capitolul V,  secțiunea 2 a se vedea referințe de aplicare din Ordinul 4923/2013)

 (6) Pentru anumite filiere, profiluri, specializări sau calificări, stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, absolvenții învățământului liceal pot susține un examen de certificare a calificării, separat de examenul de bacalaureat. Conținutul, calendarul și modul de organizare ale examenului de certificare a calificării se stabilesc de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și se dau publicității, pentru fiecare generație, cel mai târziu la începutul ultimei clase de liceu.

 (7) Absolvenții învățământului liceal care susțin și promovează examenul de certificare a calificării primesc certificat de calificare corespunzător nivelului stabilit prin Cadrul național al calificărilor și suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass.

 (8) Eliberarea certificatului de calificare nu este condiționată de promovarea examenului de bacalaureat.

 

Art. 78

(1) Examenul național de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenții învățământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

 a) au susținut probele A, B, C și D prevăzute la art. 77 alin. (4);

 b) au susținut probele scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) și au obținut cel puțin nota 5 la fiecare dintre acestea;

 c) au obținut media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obținute la probele scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) cel puțin egală cu 6.

 (2) În urma promovării examenului național de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat.

 (3) Absolvenților de liceu care au susținut evaluările A, B, C și D prevăzute la art. 77 alin. (4) li se eliberează certificate care atestă nivelul de competență lingvistică, respectiv nivelul de competență digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiționată de promovarea probelor scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4).

 (4) În cazul nepromovării examenului național de bacalaureat, pot fi recunoscute în sesiunile următoare, la cerere, rezultatele la evaluările A, B, C și D susținute conform prevederilor art. 77 alin. (4), respectiv rezultatele la probele scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) care au fost promovate cu cel puțin nota 5.

 (5) În decursul unui an școlar se organizează două sesiuni ale examenului național de bacalaureat.

 (6) Candidații proveniți din învățământul preuniversitar pot susține examenul național de bacalaureat și examenul de certificare a calificării, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiționate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

 (7) Evaluările A, B, C și D prevăzute la art. 77 alin. (4) se organizează și se desfășoară la nivelul unității de învățământ, în timpul anului școlar, pe parcursul semestrului al II-lea, în fața unei comisii prezidate de directorul unității de învățământ și numite prin decizie a inspectorului școlar general, în condițiile stabilite prin metodologie specifică.

 (8) Probele scrise E la examenul național de bacalaureat, prevăzute la art. 77 alin. (4), se susțin după încheierea cursurilor, în fața unei comisii stabilite de inspectoratul școlar.

 (9) Comisia prevăzută la alin. (8) este condusă de un președinte, numit prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului dintre cadrele didactice universitare de predare, având titlul științific de doctor, sau de un cadru didactic din învățământul liceal, având gradul didactic I și performanțe profesionale deosebite, dintr-o unitate de învățământ situată în alt județ decât cel în care se află unitatea de învățământ din care provin elevii care susțin probele scrise ale examenului național de bacalaureat.

 (10) Comisia prevăzută la alin. (8) este alcătuită exclusiv din profesori de la alte unități de învățământ decât cele din care provin elevii care susțin probele scrise ale examenului național de bacalaureat.

 (11) Rezultatele examenului național de bacalaureat se fac publice prin afișare.

 

CAPITOLUL VI: Resursa umană

 

SECȚIUNEA 1: Beneficiarii educației

 

Art. 79

 (1) Beneficiarii primari ai învățământului preuniversitar sunt antepreșcolarii, preșcolarii și elevii.

 (2) Beneficiarii secundari ai învățământului preuniversitar sunt familiile antepreșcolarilor, ale preșcolarilor și ale elevilor.

 (3) Comunitatea locală și societatea, în general, sunt beneficiari terțiari ai învățământului preuniversitar.

 

Art. 80

 (1) Învățământul preuniversitar este centrat pe beneficiari. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentanților beneficiarilor primari, respectiv a Consiliului Național al Elevilor sau a altor asociații reprezentative ale elevilor, și prin consultarea obligatorie a reprezentanților beneficiarilor secundari și terțiari, respectiv a structurilor asociative reprezentative ale părinților, a reprezentanților mediului de afaceri, a autorităților administrației publice locale și a societății civile.

 (2) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, împreună cu Consiliul Național al Elevilor și organizațiile guvernamentale și nonguvernamentale reprezentative, elaborează un statut în care sunt prevăzute drepturile și îndatoririle elevilor, care se aprobă prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. În baza acestui statut, fiecare unitate de învățământ își elaborează regulamentul școlar propriu.

 

 

 

Art. 81

 (1) Antepreșcolarii, preșcolarii și elevii din învățământul preuniversitar au drepturi egale la educație, prin activități extrașcolare organizate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

 (2) Activitățile extrașcolare sunt realizate în cadrul unităților de învățământ preuniversitar, în cluburi, în palate ale copiilor, în tabere școlare, în baze sportive, turistice și de agrement sau în alte unități acreditate în acest sens.

 (3) Organizarea, acreditarea, controlul și competențele unităților care oferă educație extrașcolară se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. (la data 08-Nov-2011 Art. 81, alin. (3) din titlul II, capitolul VI,  secțiunea 1 a se vedea referințe de aplicare din Regulament din 2011)

 

Art. 82

 (1) Elevii de la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat pot beneficia de burse de performanță, de burse de merit, de burse de studiu și de burse de ajutor social.

 (2) Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și numărul acestora se stabilesc anual prin hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului județean / consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București.

 (3) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanță, de merit, a burselor de studiu și a celor de ajutor social se stabilesc anual în consiliile de administrație ale unităților de învățământ, în limitele fondurilor repartizate și în raport cu integralitatea efectuării de către elevi a activităților școlare. (la data 01-Nov-2011 Art. 82, alin. (3) din titlul II, capitolul VI,  secțiunea 1 a se vedea referințe de aplicare din Criterii din 2011)

 (4) Elevii pot beneficia și de burse pe bază de contract încheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau fizice, precum și de credite pentru studiu acordate de bănci, în condițiile legii.

 (5) Elevii și cursanții străini din învățământul preuniversitar pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.

 (6) Elevii etnici români cu domiciliul stabil în străinătate beneficiază de burse, potrivit prevederilor prezentei legi.

 

Art. 83

 (1) Antepreșcolarii, preșcolarii și elevii din unitățile școlare de stat și particulare autorizate / acreditate beneficiază de asistență medicală, psihologică și logopedică gratuită, în cabinete medicale, psihologice și logopedice școlare ori în unități medicale de stat.

 (2) La începutul fiecărui an școlar se realizează examinarea stării de sănătate a elevilor, pe baza unei metodologii comune elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și de Ministerul Sănătății.

 (3) Autorizarea sanitară necesară funcționării unităților de învățământ de stat se obține fără taxe.

 

Art. 84

 (1) Elevii din învățământul obligatoriu, profesional și liceal acreditat/autorizat beneficiază de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafață, naval și subteran, precum și pentru transportul intern auto, feroviar și naval, pe tot parcursul anului calendaristic. (la data 30-Dec-2013 Art. 84, alin. (1) din titlul II, capitolul VI,  secțiunea 1 modificat de Art. I, punctul 15. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

 (2) Elevii orfani, elevii cu cerințe educaționale speciale, precum și cei pentru care s-a stabilit o măsură de protecție specială, în condițiile legii, sau tutelă beneficiază de gratuitate pentru toate categoriile de transport prevăzute la alin. (1), pe tot parcursul anului calendaristic. (la data 30-Dec-2013 Art. 84, alin. (2) din titlul II, capitolul VI,  secțiunea 1 modificat de Art. I, punctul 15. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

 (3) Elevilor care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin unitățile de învățământ la care sunt școlarizați, pe bază de abonament, în limita a 50 km, sau li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru, dacă locuiesc la internat sau în gazdă. (la data 02-Sep-2013 Art. 84, alin. (3) din titlul II, capitolul VI,  secțiunea 1 a se vedea referințe de aplicare din Art. 15 din Ordonanta 29/2013)

 (4) Elevii beneficiază de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de operă, de film și la alte manifestări culturale și sportive organizate de instituții publice.

 (5) Elevii etnici români din afara granițelor țării, bursieri ai statului român, beneficiază de gratuitate la toate manifestările prevăzute la alin. (4).

 

Art. 85

 (1) În situații justificate, elevilor din învățământul obligatoriu, școlarizați într-o altă localitate decât aceea de domiciliu, li se asigură, după caz, servicii de transport, de masă și de internat, de către autoritățile administrației publice locale din localitatea de domiciliu, cu sprijinul operatorilor economici, al colectivităților locale, al societăților de binefacere, precum și al altor persoane juridice sau fizice.

 (2)Statul subvenționează toate costurile aferente frecventării liceului pentru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socioeconomice dezavantajate, precum și pentru cei care frecventează școlile profesionale. Modalitatea de subvenționare și criteriile de acordare a subvenției se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(la data 19-Dec-2012 Art. 85, alin. (2) din titlul II, capitolul VI, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 2. din capitolul I din Ordonanta urgenta 92/2012 )2) Statul subvenționează toate costurile aferente frecventării liceului pentru elevii provenind din grupuri socioeconomice dezavantajate, precum și pentru cei care frecventează învățământul profesional, inclusiv pentru perioada stagiilor de pregătire practică. Modalitatea de subvenționare și criteriile de acordare a subvenției se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației Naționale. (la data 30-Dec-2013 Art. 85, alin. (2) din titlul II, capitolul VI,  secțiunea 1 modificat de Art. I, punctul 16. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

 

Art. 86

 (1) Unitățile de învățământ încheie cu părinții, în momentul înscrierii antepreșcolarilor, respectiv a preșcolarilor sau a elevilor, în Registrul unic matricol, un contract educațional, în care sunt înscrise drepturile și obligațiile reciproce ale părților. Contractul educațional-tip este aprobat prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului și este particularizat, la nivelul fiecărei unități de învățământ, prin decizia consiliului de administrație.

 (2) Nerespectarea prevederilor contractului educațional-tip de către unitatea de învățământ este sancționată de inspectoratul școlar, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.

 (3) Părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru școlarizarea elevului, pe perioada învățământului obligatoriu.

 (4) Părintele sau tutorele legal răspunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul școlii, cauzate de elev.

 

 

 

Art. 87

 Unitățile de învățământ pot primi donații din țară și din străinătate, potrivit reglementarilor legale, dacă servesc politicii educaționale a sistemului național de învățământ și dacă nu sunt contrare intereselor statului român și legislației în vigoare.

 

SECȚIUNEA 2: Personalul din învățământul preuniversitar

 

Art. 88

 (1) Personalul din învățământul preuniversitar este format din personal didactic, personal didactic auxiliar și personal administrativ sau nedidactic.

 (2) În învățământul preuniversitar poate funcționa personal didactic asociat.

 (3) Personalul didactic auxiliar este definit conform prevederilor prezentei legi.

 (4) Personalul administrativ își desfășoară activitatea în baza Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare.

 

Art. 89

 În învățământul preuniversitar de stat și particular, posturile didactice vacante și rezervate se ocupă prin concurs organizat la nivelul unității de învățământ cu personalitate juridică, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

 

Art. 90

 (1) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au caracter deschis. La concurs se poate prezenta orice persoană care îndeplinește condițiile prevăzute de legislația în vigoare.

 (2) Angajarea personalului didactic în unitățile de învățământ cu personalitate juridică se face prin încheierea contractului individual de muncă de către directorul unității, cu aprobarea consiliului de administrație.

 

Art. 91

 (1) Organizarea și desfășurarea concursului de ocupare a posturilor didactice auxiliare și administrative dintr-o unitate de învățământ sunt coordonate de director. Consiliul de administrație al unității de învățământ aprobă comisiile de concurs și validează rezultatele concursului.

 (2) Angajarea prin încheierea contractului individual de muncă a personalului didactic auxiliar și administrativ în unitățile de învățământ cu personalitate juridică se face de către directorul unității, cu aprobarea consiliului de administrație.

 

 

Art. 92

 (1)La nivelul fiecărei unități și instituții de învățământ preuniversitar se realizează anual evaluarea activității personalului didactic și didactic auxiliar. Metodologia de evaluare se stabilește prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. (la data 22-Nov-2011 Art. 92, alin. (1) din titlul II, capitolul VI,  secțiunea 2 a se vedea referințe de aplicare din Metodologie din 2011)

 (2) Rezultatele evaluării stau la baza deciziei consiliului de administrație privind acordarea calificativului anual și a gradației de merit.

 (3) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului dezvoltă programul național de stimulare a excelenței didactice, finanțat din propriul buget, din care se premiază excelența didactică.

 (4) Metodologia de acordare a gradației de merit și a implementării programului național de stimulare a excelenței didactice se elaborează de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

 (5) Salarizarea personalului didactic și a celui didactic auxiliar din unitățile de învățământ de stat se face și în funcție de performanțele profesionale, conform legii.

 (6) Veniturile salariale și extrasalariale ale directorilor și directorilor adjuncți, precum și salarizarea personalului didactic din unitățile de învățământ particular se stabilesc prin negociere între conducerea persoanei juridice finanțatoare și persoana în cauză, cu avizul consiliului de administrație al unității școlare.

 (7) Inspectoratele școlare județene și Inspectoratul Școlar al Municipiului București realizează auditarea periodică a resursei umane din învățământul preuniversitar. Rezultatele auditului se aduc la cunoștința celor în cauză, consiliului de administrație al unității de învățământ și Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

 

Art. 93

 Hotărârile privind angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, răspunderea disciplinară și disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unității de învățământ de către consiliul de administrație, cu votul a 2/3 din totalul membrilor. Directorul unității de învățământ emite deciziile conform hotărârilor consiliului de administrație. Angajatorul este unitatea de învățământ.

 

CAPITOLUL VII: Conducerea sistemului și a unităților de învățământ

 

SECȚIUNEA 1: Dispoziții generale

 

Art. 94

 (1) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, ca organ de specialitate al administrației publice centrale, elaborează și implementează politica națională în domeniul învățământului preuniversitar. Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului are drept de inițiativă și de execuție în domeniul politicii financiare și al resurselor umane din sfera educației.

(2) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului exercită, în domeniul învățământului preuniversitar, următoarele atribuții:

 a) elaborează, aplică, monitorizează și evaluează politicile educaționale naționale;

 b) monitorizează activitatea de evaluare externă;

 c) coordonează și controlează sistemul național de învățământ;

 d) avizează structura rețelei învățământului preuniversitar și înaintează Guvernului, spre aprobare, cifrele de școlarizare, pe baza propunerilor unităților de învățământ, a autorităților administrației publice locale, a operatorilor economici, având în vedere recomandările studiilor de prognoză, centralizate, avizate și transmise de către inspectoratele școlare județene, respectiv al municipiului București;

 e) coordonează elaborarea și aprobă Curriculumul național și sistemul național de evaluare, asigură și supraveghează respectarea acestora;

 f) evaluează, aprobă și achiziționează manualele școlare și asigură finanțarea conform legii;

 g) aprobă, conform legii, regulamentele de organizare și de funcționare a unităților subordonate și a unităților conexe;

 h) elaborează studii de diagnoză și de prognoză în domeniul învățământului;

 i) asigură omologarea mijloacelor de învățământ;

 j) asigură cadrul organizatoric pentru selecționarea și pregătirea adecvată a elevilor cu aptitudini deosebite;

 k) asigură școlarizarea specializată și asistența psihopedagogică adecvată a copiilor și tinerilor cu dizabilități sau cu cerințe educaționale speciale;

 l) analizează modul în care se asigură protecția socială în învățământ și propune Guvernului și autorităților administrației publice locale abilitate măsuri corespunzătoare;

 m) coordonează, monitorizează și controlează perfecționarea și formarea inițială și continuă a personalului didactic pentru politicile de interes național;

 n) elaborează politicile naționale în domeniul resurselor umane;

 o) răspunde de evaluarea sistemului național de învățământ pe baza standardelor naționale;

 p) elaborează, împreună cu alte ministere interesate, strategia colaborării cu alte state și cu organismele internaționale specializate în domeniul învățământului, formării profesionale și al cercetării științifice;

 q) stabilește modalitățile de recunoaștere și de echivalare a studiilor, a diplomelor, a certificatelor și a titlurilor științifice eliberate în străinătate, pe baza unor norme interne, încasează taxe, în lei și în valută, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea și de recunoașterea actelor de studii, conform legii;

 r) stabilește structura anului școlar;

 s) elaborează metodologii și regulamente pentru asigurarea cadrului unitar al implementării politicilor educaționale naționale; (la data 24-Oct-2011 Art. 94, alin. (2), litera S. din titlul II, capitolul VII,  secțiunea 1 a se vedea referințe de aplicare din Regulament din 2011)

 t) construiește și asigură funcționarea optimă a Platformei școlare de
e-learning, precum și a Bibliotecii Școlare Virtuale;

 u) elaborează norme specifice pentru construcțiile școlare și pentru dotarea acestora;

 v) dă publicității și prezintă anual Parlamentului raportul privind starea învățământului preuniversitar în România;

 w) coordonează colectarea și asigură analiza și interpretarea datelor statistice pentru sistemul național de indicatori privind educația.

 (3) În realizarea atribuțiilor sale, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului înființează, organizează și finanțează comisii și consilii naționale. Organizarea și funcționarea acestora sunt stabilite prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. De asemenea, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului propune Guvernului înființarea de agenții.

 

Art. 95

(1) Inspectoratele școlare județene și Inspectoratul Școlar al Municipiului București sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu personalitate juridică, având în principal următoarele atribuții:

 a) aplică politicile și strategiile Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului la nivel județean, respectiv al municipiului București;

 b) controlează aplicarea legislației și monitorizează calitatea activităților de predare-învățare și respectarea standardelor naționale / indicatorilor de performanță, prin inspecția școlară;

 c) controlează, monitorizează și evaluează calitatea managementului unităților și instituțiilor de învățământ;

 d) asigură, împreună cu autoritățile administrației publice locale, școlarizarea elevilor și monitorizează participarea la cursuri a acestora pe durata învățământului obligatoriu;

 e) coordonează admiterea în licee, evaluările naționale și concursurile școlare la nivelul unităților de învățământ din județ și, respectiv, din municipiul București;

 f) monitorizează implementarea programelor naționale inițiate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului pe aria județului, respectiv a municipiului București, precum și a proiectelor derulate de unitățile școlare și cele conexe în cadrul programelor Uniunii Europene în domeniul educației și tineretului;

 g) mediază conflictele și litigiile survenite între autoritatea administrației publice locale și unitățile de învățământ;

 h) coordonează și controlează activitățile unităților conexe ale Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului din aria județului / municipiului București;

 i) prezintă un raport anual privind starea învățământului pe teritoriul județului, respectiv al municipiului București. Acest raport se face public;

 j) aprobă, la propunerea consiliului local sau a consiliilor județene, înființarea unităților pentru educație timpurie, învățământ primar și gimnazial;

 k) aplică politicile educaționale naționale la nivel județean, respectiv al municipiului București;

 l) acordă consiliere și asistență unităților și instituțiilor de învățământ în gestionarea resurselor umane și a posturilor didactice la nivelul județului, respectiv al municipiului București;

 m) monitorizează activitățile de constituire, de vacantare și de ocupare a posturilor didactice din unitățile de învățământ;

 n) gestionează baza de date privind cadrele didactice calificate angajate în unitățile de învățământ, precum și întreaga bază de date a educației;

 o) înaintează spre avizare Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului rețeaua școlară din raza lor teritorială propusă de autoritățile administrației publice locale, în conformitate cu politica educațională, a documentelor strategice privind dezvoltarea economică și socială la nivel regional, județean și local, după consultarea unităților de învățământ, a operatorilor economici și a partenerilor sociali interesați;

 p) realizează auditarea periodică a resursei umane din învățământul preuniversitar;

 q) asigură colectarea datelor statistice pentru sistemul național de indicatori privind educația.

 (2) Structura inspectoratelor școlare județene, respectiv a Inspectoratului Școlar al Municipiului București se stabilește prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.

 (3) Inspectoratul școlar are un consiliu de administrație și un consiliu consultativ. Funcționarea acestora se realizează în baza unui regulament propriu, elaborat și aprobat de consiliul de administrație, conform regulamentului-cadru aprobat prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. (la data 20-Oct-2011 Art. 95, alin. (3) din titlul II, capitolul VII,  secțiunea 1 a se vedea referințe de aplicare din Regulament-Cadru din 2011)

 (4) În structura inspectoratelor școlare din județele cu învățământ și în limbile minorităților naționale sunt cuprinși și inspectori școlari pentru acest tip de învățământ. Acești inspectori școlari sunt numiți respectând procedurile prezentei legi, cu consultarea grupului parlamentar al minorităților naționale.

 (5) În structura inspectoratelor școlare sunt cuprinși și inspectori școlari pentru problemele copiilor și tinerilor proveniți din medii socioeconomice dezavantajate.

 

SECȚIUNEA 2: Conducerea unităților de învățământ

 

Art. 96

 (1) Unitățile de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administrație, de directori și de directori adjuncți, după caz. În exercitarea atribuțiilor ce le revin, consiliile de administrație și directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu comitetul de părinți și cu autoritățile administrației publice locale.

(2) În unitățile de învățământ de stat consiliul de administrație este organ de conducere și este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:

 a) în cazul unităților de învățământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administrație este format din 7 membri, cu următoarea componență: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanți ai părinților; un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și pentru învățământul preșcolar și primar;

 b) în cazul în care consiliul de administrație este format din 9 membri, dintre aceștia 4 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 2 reprezentanți ai consiliului local și 2 reprezentanți ai părinților. Directorul și directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă;

 c) în cazul în care consiliul de administrație este format din 13 membri, dintre aceștia 6 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 3 reprezentanți ai consiliului local și 3 reprezentanți ai părinților. Directorul și directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă.

 (3) Consiliul de administrație este organul de conducere al unității de învățământ. La ședințele consiliului de administrație participă, de regulă, un lider de sindicat și un reprezentant al elevilor, cu statut de observatori. (la data 29-Mar-2013 Art. 96, alin. (3) din titlul II, capitolul VII,  secțiunea 2 modificat de Art. 1 din Legea 62/2013)

 (4) După constituirea consiliului de administrație, membrii acestuia aleg un președinte de ședință din rândul cadrelor didactice, prin hotărâre adoptată cu votul secret al majorității. Președintele de ședință este ales pentru o perioadă de cel mult un an, conduce ședințele consiliului de administrație și semnează hotărârile adoptate în această perioadă.

 (5) În învățământul particular și confesional, în componența consiliului de administrație sunt incluși reprezentanți ai fondatorilor. Conducerea consiliului de administrație este asigurată de persoana desemnată de fondatori. În unitățile pentru învățământul general obligatoriu, consiliul de administrație cuprinde și un reprezentant al consiliului local.

 (6) Consiliul de administrație se întrunește lunar sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea directorului sau a două treimi dintre membri. Metodologia-cadru de organizare și de funcționare a consiliului de administrație este stabilită prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.

(7) Consiliul de administrație are următoarele atribuții principale:

 a) adoptă proiectul de buget și avizează execuția bugetară la nivelul unității de învățământ;

 b) aprobă planul de dezvoltare instituțională elaborat de directorul unității de învățământ;

 c) aprobă curriculumul la decizia școlii, la propunerea consiliului profesoral;

 d) stabilește poziția școlii în relațiile cu terți;

 e) organizează concursul de ocupare a funcțiilor de director și de director adjunct;

 f) aprobă planul de încadrare cu personal didactic și didactic auxiliar, precum și schema de personal nedidactic;

 g) aprobă programe de dezvoltare profesională a cadrelor didactice, la propunerea consiliului profesoral;

h) sancționează abaterile disciplinare, etice sau profesionale ale cadrelor didactice, conform legii;

 i) aprobă comisiile de concurs și validează rezultatul concursurilor;

 j) aprobă orarul unității de învățământ;

 k) își asumă răspunderea publică pentru performanțele unității de învățământ, alături de director;

 l) îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin ordine și metodologii ale ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, respectiv ale Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

 (8) Hotărârile consiliului de administrație se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezenți, mai puțin cele prevăzute la art. 93. Hotărârile consiliului de administrație care vizează personalul din unitate, cum ar fi procedurile pentru ocuparea posturilor, a funcțiilor de conducere, acordarea gradației de merit, restrângerea de activitate, acordarea calificativelor, aplicarea de sancțiuni și altele asemenea, se iau prin vot secret. Membrii consiliului de administrație care se află în conflict de interese nu participă la vot.

 (9) Deciziile privind bugetul și patrimoniul unității de învățământ se iau cu majoritatea din totalul membrilor consiliului de administrație.

 

Art. 97

 (1) Directorul exercită conducerea executivă a unității de învățământ. În cazul unităților de învățământ cu predare integrală în limbile minorităților naționale, directorul are obligația cunoașterii limbii respective. În cazul unităților de învățământ cu secții de predare în limbile minorităților naționale, unul dintre directori are obligația cunoașterii limbii respective. În aceste cazuri, numirea directorului se face cu consultarea organizației care reprezintă minoritatea respectivă în Parlamentul României sau, dacă minoritatea nu are reprezentare parlamentară, cu consultarea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

(2) Directorul unității de învățământ de stat are următoarele atribuții:

 a) este reprezentantul legal al unității de învățământ și realizează conducerea executivă a acesteia;

 b) este ordonatorul de credite al unității de învățământ;

 c) își asumă, alături de consiliul de administrație, răspunderea publică pentru performanțele unității de învățământ pe care o conduce;

 d) propune spre aprobare consiliului de administrație regulamentul de organizare și funcționare al unității de învățământ;

 e) propune spre aprobare consiliului de administrație proiectul de buget și raportul de execuție bugetară;

 f) răspunde de selecția, angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea și încetarea raporturilor de muncă ale personalului din unitatea de învățământ;

 g) îndeplinește alte atribuții stabilite de către consiliul de administrație, conform legii;

 h) prezintă anual un raport asupra calității educației în unitatea sau în instituția pe care o conduce. Raportul este prezentat în fața comitetului de părinți și este adus la cunoștința autorităților administrației publice locale și a inspectoratului școlar județean/al municipiului București;

 i) coordonează colectarea și transmite inspectoratului școlar datele statistice pentru sistemul național de indicatori privind educația.

 (3) Structurile și funcțiile de conducere ale unităților de învățământ particular și confesional, atribuțiile, modul de constituire, precum și durata mandatelor sunt stabilite prin regulamentele de organizare și funcționare a acestora, în concordanță cu prevederile legale.

 (4) Directorul unității de învățământ particular și confesional exercită conducerea executivă, în strictă conformitate cu responsabilitățile și atribuțiile conferite de lege, cu hotărârile consiliului de administrație al unității de învățământ și cu respectarea prevederilor regulamentului de organizare și funcționare a acesteia.

 

Art. 98

 (1) Consiliul profesoral al unității de învățământ este format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea școlară cu personalitate juridică, este prezidat de către director și se întrunește lunar sau ori de câte ori este nevoie, la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre membrii personalului didactic.

(2) Atribuțiile consiliului profesoral sunt următoarele:

 a) gestionează și asigură calitatea actului didactic;

 b) stabilește Codul de etică profesională și monitorizează aplicarea acestuia;

 c) validează fișele de autoevaluare ale personalului angajat al unității de învățământ, în baza cărora se stabilește calificativul anual;

 d) propune consiliului de administrație măsuri de optimizare a procesului didactic;

 e) propune consiliului de administrație curriculumul la dispoziția școlii;

 f) propune consiliului de administrație premierea și acordarea titlului de „profesorul anului“ personalului cu rezultate deosebite la catedră;

 g) aprobă sancționarea abaterilor disciplinare ale elevilor;

 h) propune consiliului de administrație inițierea procedurii legale în cazul cadrelor didactice cu performanțe slabe sau pentru încălcări ale eticii profesionale;

 i) propune consiliului de administrație programele de formare și dezvoltare profesională continuă a cadrelor didactice;

 j) alege cadrele didactice membre ale consiliului de administrație;

 k) îndeplinește alte atribuții stabilite de consiliul de administrație.

 

 

SECȚIUNEA 3: Unitățile conexe ale învățământului preuniversitar

 

Art. 99

 (1) Unitățile conexe ale Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sunt: Institutul de Științe ale Educației, casele corpului didactic, centrele atestate de formare continuă în limbile minorităților naționale, Centrul Național de Instruire Diferențiată, Unitatea pentru Finanțarea învățământului Preuniversitar, palatele și cluburile copiilor.

 (2) Unitățile conexe ale învățământului preuniversitar sunt: centrul județean de resurse și asistență educațională / Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională.

 (3) În fiecare județ și în municipiul București funcționează casa corpului didactic, denumită în continuare CCD, cu personalitate juridică, coordonată metodologic de inspectoratul școlar. Structura și atribuțiile CCD se stabilesc prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.

(la data 19-Oct-2011 Art. 99, alin. (3) din titlul II, capitolul VII,  secțiunea 3 a se vedea referințe de aplicare din Regulament din 2011 )

 (4) Centrele județene de resurse și asistență educațională / Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională sunt unități specializate ale învățământului preuniversitar, cu personalitate juridică, coordonate metodologic de inspectoratul școlar.

 (5) Finanțarea centrului județean de resurse și asistență educațională / Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională se asigură de la bugetul consiliului județean.

(6) Centrul județean de resurse și asistență educațională / Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională organizează, coordonează metodologic, monitorizează și evaluează, după caz, la nivel județean/al municipiului București, următoarele activități și servicii educaționale:

 a) servicii de asistență psihopedagogică / psihologică, furnizate prin centrele județene și prin cabinetele de asistență psihopedagogică / psihologică;

 b) servicii de terapii logopedice, furnizate prin centrele și prin cabinetele logopedice interșcolare;

 c) servicii de evaluare, de orientare școlară și profesională;

 d) servicii de mediere școlară, furnizate de mediatorii școlari;

 e) servicii de consultanță pentru educație incluzivă, furnizate de centrele școlare de educație incluzivă.

 (7) Structura, organizarea și funcționarea centrului județean de resurse și de asistență educațională se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. (la data 27-Oct-2011 Art. 99, alin. (7) din titlul II, capitolul VII,  secțiunea 3 a se vedea referințe de aplicare din Regulament din 2011)

 (8) Centrul Național de Instruire Diferențiată se organizează și funcționează conform metodologiei elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

 (9) Unitatea pentru Finanțarea învățământului Preuniversitar se organizează în subordinea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Atribuțiile, structura, organizarea și funcționarea Unității pentru Finanțarea învățământului Preuniversitar se stabilesc prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. (la data 19-Nov-2011 Art. 99, alin. (9) din titlul II, capitolul VII,  secțiunea 3 a se vedea referințe de aplicare din Regulament din 2011)

Art. 100

 (1) Palatele și cluburile copiilor sunt unități de învățământ pentru activități extrașcolare. Palatele copiilor au și rol metodologic.

 (2) Palatul Național al Copiilor din București este subordonat Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

 (3) Palatele și cluburile copiilor sunt în subordinea inspectoratelor școlare.

 (4) Organizarea și competențele palatelor și cluburilor copiilor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.

 

CAPITOLUL VIII: Finanțarea și baza materială a învățământului preuniversitar

SECȚIUNEA 1: Dispoziții generale

 

Art. 101

 (1) Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar cuprinde finanțarea de bază, finanțarea complementară și finanțarea suplimentară.

(2) Statul asigură finanțarea de bază pentru toți preșcolarii și pentru toți elevii din învățământul primar, gimnazial, profesional și liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum și pentru elevii din învățământul postliceal special de stat. Finanțarea de bază se face în limitele costului standard per elev/preșcolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

 *) Până la începutul anului școlar 2012-2013 nu se acordă finanțarea de bază pentru elevii din învățământul primar particular acreditat, gimnazial particular acreditat, profesional particular acreditat, liceal particular acreditat, prevăzută la art. 101 alin. (2). Începând cu anul școlar 2012-2013, finanțarea de bază se asigură pentru toți preșcolarii și pentru toți elevii din învățământul primar, gimnazial, profesional și liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum și pentru elevii din învățământul postliceal special de stat, conform prevederilor art. 101 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare. (la data 17-Dec-2011 Art. 101, alin. (2) din titlul II, capitolul VIII,  secțiunea 1 a se vedea referințe de aplicare din Actul din Legea 283/2011)

 *) Prevederile art. 101 alin. (2) referitoare la finanțarea de bază pentru învățământul preuniversitar particular și confesional acreditat se prorogă până la data de 31 decembrie 2013.
(la data 19-Dec-2012 Art. 101, alin. (2) din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Art. II din capitolul I din Ordonanta urgenta 92/2012 )Prevederile art. 101 alin. (2) referitoare la finanțarea de bază pentru învățământul preuniversitar particular și confesional acreditat se prorogă până la data de 31 decembrie 2014.(la data 15-Nov-2013 Art. 101, alin. (2) din titlul II, capitolul VIII,  secțiunea 1 a se vedea referințe de aplicare din Art. 24, alin. (1) din capitolul II din Ordonanța de Urgență 103/2013)

 (3) În învățământul preuniversitar particular, taxele de școlarizare se stabilesc de consiliul de administrație al fiecărei instituții sau unități de învățământ, în condițiile legii.

 

Art. 102

 (1) Finanțarea învățământului preuniversitar de stat, particular și confesional se asigură din fonduri publice sau din alte surse, potrivit legii.

 

 (2)Finanțarea învățământului preuniversitar particular și confesional acreditat se face din taxe, din fonduri publice, în cazul învățământului preșcolar, primar și gimnazial obligatoriu, precum și din alte surse, potrivit legii.

(2) Finanțarea învățământului preuniversitar particular și confesional acreditat se face din taxe, din fonduri publice, în cazul învățământului preșcolar și al celui obligatoriu, precum și din alte surse, potrivit legii.
(la data 30-Dec-2013 Art. 102, alin. (2) din titlul II, capitolul VIII,  secțiunea 1 modificat de Art. I, punctul 17. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

 

 

Art. 103

 (1) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului are drept de inițiativă în domeniile politicii financiare și resurselor umane din domeniul educației și colaborează cu alte ministere, cu autorități locale, structuri asociative reprezentative ale autorităților administrației publice locale, cu asociații reprezentative ale părinților, asociații reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, precum și cu sindicatele reprezentative.

 (2) Consiliile locale și consiliul județean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului București pot contribui din bugetele proprii la finanțarea de bază și complementară a unităților de învățământ preuniversitar de stat.

 

Art. 104

 (1) Finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale.

(2)Finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale, pentru următoarele categorii de cheltuieli:

d)cheltuielile materiale și pentru servicii;

e)cheltuielile cu întreținerea curentă.

(2)Finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prin bugetele locale, pentru următoarele articole de cheltuieli, în funcție de care se calculează costul standard per elev / preșcolar:

 a) cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora;

 b) cheltuieli cu pregătirea profesională;

 c) cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;

 d) cheltuieli cu bunuri și servicii. (la data 19-Dec-2012 Art. 104, alin. (2) din titlul II, capitolul VIII,  secțiunea 1 modificat de Art. I, punctul 3. din capitolul I din Ordonanța de Urgență 92/2012)

 (3) Finanțarea de bază a unei unități școlare rezultă prin multiplicarea costului standard per elev / preșcolar cu coeficienți specifici unității școlare și cu numărul de elevi și se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului. (la data 29-Dec-2011 Art. 104, alin. (3) din titlul II, capitolul VIII,  secțiunea 1 a se vedea referințe de aplicare din Metodologie din 2011)

 (4) Baza de calcul al fondurilor alocate unităților de învățământ prin și din bugetele locale, pentru finanțarea de baza, o constituie costul standard per elev / preșcolar. Costul standard per elev / preșcolar se determină pentru fiecare nivel de învățământ, filieră, profil, specializare / domeniu. Determinarea costului standard per elev / preșcolar se face de către Consiliul Național pentru Finanțarea învățământului Preuniversitar, în condițiile prezentei legi și conform normelor metodologice elaborate de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și aprobate prin hotărâre a Guvernului. Consiliul Național pentru Finanțarea învățământului Preuniversitar cuprinde reprezentanții Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, ai partenerilor sociali și ai structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale. Alocarea fondurilor pentru finanțarea de bază a unității de învățământ se face pe baza unei formule de finanțare aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului care ia în considerare costul standard per elev / preșcolar, numărul de elevi / preșcolari din unitatea de învățământ, precum și factorii de corecție dependenți de densitatea de elevi în zonă, severitatea dezavantajelor, de limba de predare și alți factori. (la data 13-Mar-2013 Art. 104, alin. (4) din titlul II, capitolul VIII,  secțiunea 1 a se vedea referințe de aplicare din Hotarirea 72/2013)

 (5) Finanțarea de bază aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, cu asistența tehnică de specialitate a inspectoratelor școlare județene, respectiv a Inspectoratului Școlar al Municipiului București.

 (51) În cazuri excepționale, atunci când sumele repartizate în baza standardelor de cost nu asigură plata drepturilor prevăzute la alin. (2) lit. a)-d) la unele unități de învățământ cu personalitate juridică, în cadrul sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată aprobate județului / municipiului București prin legea bugetului de stat, direcțiile regionale ale finanțelor publice / administrațiile județene ale finanțelor publice, respectiv a municipiului București, cu asistența tehnică de specialitate a inspectoratelor școlare, pot efectua redistribuiri ale sumelor repartizate pe comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București cu această destinație sau pot proceda la repartizarea sumelor rămase nerepartizate, după caz.

 (52) Aprobarea redistribuirii / repartizării sumelor potrivit prevederilor alin. (51) se va face numai după verificarea de către inspectoratul școlar, pe baza raportului de audit / control, a modului de angajare și utilizare a sumelor alocate pentru finanțarea de bază, pe baza costurilor standard per elev / preșcolar și după verificarea corelării numărului de personal cu numărul de elevi. În urma verificării, inspectoratul școlar stabilește și propune direcțiilor regionale ale finanțelor publice / administrațiilor județene ale finanțelor publice, respectiv a municipiului București sumele ce urmează a fi redistribuite/repartizate suplimentar.

 (53) Redistribuirea sumelor între unități de învățământ cu personalitate juridică din cadrul aceleiași unități administrativ - teritoriale se aprobă de consiliul local, la propunerea primarului, cu avizul conform al inspectoratului școlar.

 (54) Redistribuirea sumelor între unități de învățământ cu personalitate juridică, potrivit prevederilor alin. (51) și (52), conduce implicit la modificarea bugetelor inițiale aprobate, calculate pe baza costurilor standard per elev/preșcolar. (la data 30-Dec-2013 Art. 104, alin. (5) din titlul II, capitolul VIII,  secțiunea 1 completat de Art. I, punctul 18. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

 (6) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, alocate pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat ca finanțare de bază, nu pot fi executate silit pentru recuperarea creanțelor stabilite prin titluri executorii în sarcina autorităților administrației publice locale.

 

Art. 105

 (1) Finanțarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ preuniversitar de stat care nu fac parte din finanțarea de bază a unităților școlare. (la data 30-Dec-2013 Art. 105, alin. (1) din titlul II, capitolul VIII,  secțiunea 1 modificat de Art. I, punctul 19. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

 

(2)Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru următoarele categorii de cheltuieli:(2) Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar și din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinație, pentru următoarele categorii de cheltuieli: (la data 19-Dec-2012 Art. 105, alin. (2) din titlul II, capitolul VIII,  secțiunea 1 modificat de Art. I, punctul 4. din capitolul I din Ordonanța de Urgență 92/2012)

 a) investiții, reparații capitale, consolidări;

 b) subvenții pentru internate și cantine;

 c) cheltuieli pentru evaluarea periodică națională a elevilor;

 d) cheltuieli cu bursele elevilor;

 e) cheltuieli pentru transportul elevilor, conform prevederilor art. 84 alin. (1);

 f) cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice și a personalului didactic auxiliar, conform legii; Legea nr.1/2014 MO Partea I, nr.24/13.01.2014)

 g) cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaților din învățământul preuniversitar, cu excepția celor care, potrivit legii, se efectuează gratuit;

 h) cheltuieli pentru concursuri școlare și activități educative extrașcolare organizate în cadrul sistemului de învățământ;

 i) cheltuieli pentru asigurarea securității și sănătății în muncă, pentru personalul angajat, preșcolari și elevi;

 j) gestionarea situațiilor de urgență;

 k) cheltuieli pentru participarea în proiecte europene de cooperare în domeniul educației și formării profesionale.

 l)alte cheltuieli de natura bunurilor și serviciilor, care nu fac parte din finanțarea de bază. (la data 30-Dec-2013 Art. 105, alin. (2), litera K. din titlul II, capitolul VIII,  secțiunea 1 completat de Art. I, punctul 20. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

 (3) Finanțarea complementară aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiva municipiului București și cu asistența tehnică a inspectoratelor școlare județene, respectiv al municipiului București.

 

Art. 106

 Finanțarea de bază și finanțarea complementară se realizează pe baza contractului de management încheiat între directorul unității de învățământ preuniversitar și primarul localității / primarul de sector în a cărei rază teritorială se află unitatea de învățământ, respectiv cu președintele consiliului județean/primarul de sector, în cazul școlilor speciale.

 

Art. 107

 (1) Finanțarea suplimentară se acordă ca sumă globală fixă din bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului pentru premierea unităților de învățământ preuniversitar de stat cu rezultate deosebite în domeniul incluziunii sau în domeniul performanțelor școlare.

 (2) Consiliile locale, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului București și consiliile județene, respectiv Consiliul General al Municipiului București, contribuie la finanțarea suplimentară, acordând granturi unităților de învățământ, în baza unei metodologii proprii.

 (3) Finanțarea suplimentară se realizează pe bază de contract încheiat între unitatea școlară și finanțator.

 

Art. 108

 (1) Unitățile de învățământ preuniversitar de stat pot obține venituri proprii din activități specifice, conform legii, din donații, sponsorizări sau din alte surse legal constituite.

 (2) Veniturile proprii nu diminuează finanțarea de bază, complementară sau suplimentară și sunt utilizate conform deciziilor consiliului de administrație. La sfârșitul anului bugetar, sumele necheltuite rămân în contul unității de învățământ care le-a realizat și se reportează pentru bugetul anual următor.

 (3) Directorul și consiliul de administrație al unității de învățământ cu personalitate juridică răspund de încadrarea în bugetul aprobat, în condițiile legii.

 

Art. 109

(1) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului finanțează anual, în cadrul programelor naționale aprobate prin hotărâre a Guvernului, următoarele competiții:

 a) competiții între școli care se bazează pe evaluarea instituțională a fiecărei unități de învățământ după două axe majore: incluziune și performanță. În urma evaluărilor după fiecare dintre cele două axe, se va realiza o clasificare a școlilor pe 5 niveluri: „Excelent“, „Foarte bun“, „Bun“, „Satisfăcător“ și „Nesatisfăcător“. Sunt premiate atât școlile cu excelență în incluziune, cât și cele cu excelență în performanță, de stat, particulare sau confesionale. Școlile care obțin calificativul „Satisfăcător“ sau „Nesatisfăcător“ se supun monitorizării în vederea creșterii performanțelor;

 b) în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, școlile vor desemna „Profesorul anului“, ca semn al excelenței în predare. La nivel județean și național va fi desemnat „Profesorul anului“ pentru fiecare disciplină din planul de învățământ. Excelența în predare va fi recompensată financiar, prin programul național de stimulare a excelenței didactice; (la data 11-Oct-2011 Art. 109, alin. (1), litera B. din titlul II, capitolul VIII,  secțiunea 1 a se vedea referințe de aplicare din Ordinul 5546/2011)

 c) performanța elevilor la olimpiadele pe discipline, la olimpiadele de creație tehnico-științifică și artistică și la olimpiadele sportive se recompensează financiar prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.

 (2) În lansarea competițiilor, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului se consultă cu asociațiile reprezentative ale părinților, asociațiile reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, Consiliul Național al Elevilor și cu sindicatele reprezentative.

 

Art. 110

 (1) Bugetul de venituri și cheltuieli se întocmește anual, de către fiecare unitate de învățământ preuniversitar, conform normelor metodologice de finanțare a învățământului preuniversitar elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, se aprobă și se execută conform legii.

 (2) Excedentele anuale rezultate din execuția bugetului de venituri și cheltuieli ale activităților finanțate integral din venituri proprii se reportează în anul următor și se folosesc cu aceeași destinație sau, cu aprobarea consiliului de administrație, se utilizează pentru finanțarea altor cheltuieli ale unității de învățământ.

 (3) Finanțarea unităților de învățământ special, a claselor de învățământ special, a elevilor din învățământul special, a liceelor speciale și a CJRAE / CMBRAE se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor județene și ale sectoarelor municipiului București, indiferent de locul de domiciliu al copiilor, prin contract managerial.

 

Art. 111

(1) De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, se asigură următoarele cheltuieli aferente unităților de învățământ preuniversitar, inclusiv pentru învățământul special:

 a) finanțarea programelor naționale ale Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, aprobate prin hotărâre a Guvernului;

 b) componența locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanțate de Guvernul României și de organismele financiare internaționale, precum și rambursările de credite externe aferente proiectelor respective;

 c) bursele, aprobate prin hotărâre a Guvernului, pentru elevii din Republica Moldova, etnicii români din afara granițelor țării, precum și bursele pentru elevii străini;

 d) organizarea evaluărilor, a simulărilor și a examenelor naționale;

 e) perfecționarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice și didactice auxiliare, pentru implementarea politicilor și strategiilor Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului;

 f) finanțarea, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, a unor programe anuale sau multianuale de investiții, de modernizare și de dezvoltare a bazei materiale a instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv consolidări și reabilitări de școli și dotări;

 g) finanțarea unor programe naționale de protecție socială, stabilite prin reglementări specifice;

 h) finanțarea privind organizarea de concursuri pentru elevi, pe obiecte de învățământ și pe meserii, tehnico-aplicative, științifice, de creației concursuri și festivaluri cultural-artistice, campionate și concursuri sportive școlare, cu participare națională și internațională, precum și olimpiade internaționale pe obiecte de învățământ.

 (2) Finanțarea cheltuielilor privind inspectoratele școlare, casele corpului didactic, palatele și cluburile copiilor și elevilor, cluburile sportive școlare, se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

 (3) Cluburile sportive școlare, precum și palatele și cluburile copiilor pot să fie finanțate și de autoritățile administrației publice locale.

(4) Autoritățile administrației publice locale hotărăsc alocarea de fonduri, din veniturile proprii ale acestora, ca participare la finanțarea de bază și ca finanțare complementară a unităților de învățământ preuniversitar de stat.
(la data 30-Dec-2013 Art. 111, alin. (4) din titlul II, capitolul VIII,  secțiunea 1 modificat de Art. I, punctul 21. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

 (5) Consiliul județean / Consiliul General al Municipiului București asigură fonduri pentru organizarea și desfășurarea olimpiadelor și a concursurilor școlare județene / ale municipiului București.

 (6) Cheltuielile aferente facilităților acordate elevilor și studenților privind transportul pe calea ferată și cu metroul se finanțează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. (la data 19-Dec-2012 Art. 111, alin. (6) din titlul II, capitolul VIII,  secțiunea 1 modificat de Art. I, punctul 5. din capitolul I din Ordonanța de Urgență 92/2012)

 

SECȚIUNEA 2: Baza materială a învățământului preuniversitar de stat

 

Art. 112

 (1) Unitățile de învățământ de stat pot deține în administrare bunuri proprietate publică, cele de învățământ particular au drept fundament proprietatea privată, iar cele de învățământ confesional aparțin, în funcție de entitatea care le-a înființat, uneia dintre cele două forme de proprietate.

 (2) Terenurile și clădirile unităților de educație timpurie, de învățământ preșcolar, școlilor primare, gimnaziale și liceale, inclusiv ale celorlalte niveluri de învățământ din cadrul acestora, înființate de stat, fac parte din domeniul public local și sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora și sunt administrate de către consiliile de administrație, conform legislației în vigoare.

 (3) Terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea unitățile de învățământ special de stat și centrele județene de resurse și asistență educațională fac parte din domeniul public județean, respectiv al municipiului București, și sunt în administrarea consiliului județean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, în a căror rază teritorială își desfășoară activitatea, prin consiliile de administrație ale unităților de învățământ respective. Celelalte componente ale bazei materiale a unităților de învățământ special de stat, ale cluburilor sportive școlare, ale palatelor și cluburilor copiilor și elevilor, precum și ale centrelor județene de resurse și asistență educațională sunt de drept proprietatea acestora și sunt administrate de către consiliile de administrație ale acestora.

 (4) Terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea inspectoratele școlare județene, casele corpului didactic, centrul național de excelență, centrele recreative și de divertisment, Palatul Național al Copiilor, palatele și cluburile elevilor, cluburile sportive școlare, precum și alte unități din subordinea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, ale căror cheltuieli curente și de capital se finanțează de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului și sunt administrate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin inspectoratele școlare județene și prin consiliile de administrație ale acestor unități. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unităților și instituțiilor respective și sunt administrate de acestea.

 (5) Nu fac parte din domeniul public local, județean, respectiv al statului terenurile și clădirile prevăzute la alin. (2) - (4), deținute în baza unor contracte de închiriere, concesionare sau comodat, proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau juridice.

 (6) Schimbarea destinației bazei materiale a instituțiilor și unităților de învățământ preuniversitar de stat se poate face de către autoritățile administrației publice locale, numai cu avizul conform al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, în caz contrar, actele de schimbare a destinației bazei materiale sunt nule de drept, iar fapta constituie infracțiune și se pedepsește conform legii penale.

 (61) Termenul pentru emiterea avizului conform este de 30 de zile. După expirarea termenului, se aplică procedura aprobării tacite.
(la data 07-Jul-2013 Art. 112, alin. (6) din titlul II, capitolul VIII,  secțiunea 2 completat de Art. 1 din Legea 206/2013 )

 (7) În situații temeinic justificate, dreptul de administrare al Ministerului Educației Naționale asupra terenurilor și clădirilor în care își desfășoară activitatea inspectoratele școlare județene, casele corpului didactic, centrul național de excelență, centrele recreative și de divertisment, Palatul Național al Copiilor, palatele și cluburile elevilor, cluburile sportive școlare se poate transmite și altor unități/instituții din sistemul de învățământ, la propunerea Ministerului Educației Naționale, prin hotărâre a Guvernului. (la data 30-Dec-2013 Art. 112, alin. (6^1) din titlul II, capitolul VIII,  secțiunea 2 completat de Art. I, punctul 22. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

 

Art. 113

 Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparținând Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sau instituțiilor și unităților de învățământ și cercetare științifică din sistemul învățământului de stat, precum și asupra bunurilor aparținând consiliilor locale, județene și, respectiv, Consiliului General al Municipiului București, în care își desfășoară activitatea unitățile de învățământ preuniversitar de stat, se face, după caz, în registrul de inscripțiuni și transcripțiuni, în cărțile funciare sau în cărțile de publicitate funciară, cu scutire de plata taxelor prevăzute de lege.

 

Web hosting by Somee.com