LEGE nr. 1

din 5 ianuarie 2011 a EDUCAȚIEI NAȚIONALE

- cuprinde modificările și completările ulterioare, aduse până la 01 ianuarie 2014 -

Cuprins

TITLUL I: Dispoziții generale. 3

Art. 1. 3

Art. 2. 4

Art. 3. 4

Art. 4. 5

Art. 5. 5

Art. 6. 5

Art. 7. 5

Art. 8. 6

Art. 9. 6

Art. 10. 6

Art. 11. 7

Art. 12. 7

Art. 13. 7

Art. 14. 7

Art. 15. 8

TITLUL II: Învățământul preuniversitar. 8

CAPITOLUL I: Dispoziții generale. 8

Art. 16. 8

Art. 17. 8

Art. 18. 8

Art. 19. 8

Art. 20. 9

Art. 21. 9

CAPITOLUL II: Structura sistemului național de învățământ preuniversitar. 9

SECȚIUNEA 1: Dispoziții generale. 9

Art. 22. 9

Art. 23. 10

Art. 24. 10

Art. 25. 10

Art. 26. 10

SECȚIUNEA 2: Educația antepreșcolară. 10

Art. 27. 10

SECȚIUNEA 3: Învățământul preșcolar. 11

Art. 28. 11

SECȚIUNEA 4: Învățământul primar. 11

Art. 29. 11

SECȚIUNEA 5: Învățământul gimnazial 12

Art. 30. 12

SECȚIUNEA 6: Învățământul liceal 12

Art. 31. 12

SECȚIUNEA 7: Învățământul tehnologic și vocațional 12

Art. 32. 13

SECȚIUNEA 8: Învățământul profesional 13

Art. 33. 13

SECȚIUNEA 9: Învățământul militar preuniversitar. 14

Art. 34. 14

Art. 35. 14

Art. 36. 14

Art. 37. 14

Art. 38. 15

Art. 39. 15

Art. 40. 15

Art. 41. 15

SECȚIUNEA 10: Învățământul de artă și învățământul sportiv. 15

Art. 42. 15

Art. 43. 16

SECȚIUNEA 11: Învățământul postliceal 16

Art. 44. 16

SECȚIUNEA 12: Învățământul pentru persoanele aparținând minorităților naționale. 17

Art. 45. 17

Art. 46. 18

Art. 47. 19

SECȚIUNEA 13: Învățământul special și special integrat. 19

Art. 48. 19

Art. 49. 19

Art. 50. 20

Art. 51. 20

Art. 52. 21

Art. 53. 21

Art. 54. 21

Art. 55. 21

Art. 56. 21

SECȚIUNEA 14: Învățământul pentru copiii și tinerii capabili de performanțe înalte. 21

Art. 57. 21

SECȚIUNEA 15: Programul „Școala după școală“. 22

Art. 58. 22

SECȚIUNEA 16: Alternativele educaționale. 22

Art. 59. 22

SECȚIUNEA 17: Învățământul particular și confesional 23

Art. 60. 23

CAPITOLUL III: Rețeaua școlară. 23

Art. 61. 23

Art. 62. 24

Art. 63. 24

CAPITOLUL IV: Curriculumul învățământului preuniversitar. 25

Art. 64. 25

Art. 65. 25

Art. 66. 26

Art. 67. 26

Art. 68. 26

Art. 69. 26

Art. 70. 27

CAPITOLUL V: Evaluarea rezultatelor învățării 27

SECȚIUNEA 1: Dispoziții generale privind evaluarea. 27

Art. 71. 27

Art. 72. 28

Art. 73. 28

Art. 75. 29

Art. 76. 29

Art. 77. 29

Art. 78. 30

CAPITOLUL VI: Resursa umană. 31

SECȚIUNEA 1: Beneficiarii educației 31

Art. 79. 31

Art. 80. 31

Art. 81. 32

Art. 82. 32

Art. 83. 32

Art. 84. 32

Art. 85. 33

Art. 86. 33

Art. 87. 33

SECȚIUNEA 2: Personalul din învățământul preuniversitar. 33

Art. 88. 34

Art. 89. 34

Art. 90. 34

Art. 91. 34

Art. 92. 34

Art. 93. 35

CAPITOLUL VII: Conducerea sistemului și a unităților de învățământ. 35

SECȚIUNEA 1: Dispoziții generale. 35

Art. 94. 35

Art. 95. 36

SECȚIUNEA 2: Conducerea unităților de învățământ. 37

Art. 96. 37

Art. 97. 38

Art. 98. 39

SECȚIUNEA 3: Unitățile conexe ale învățământului preuniversitar. 39

Art. 99. 39

CAPITOLUL VIII: Finanțarea și baza materială a învățământului preuniversitar. 40

SECȚIUNEA 1: Dispoziții generale. 40

Art. 101. 40

Art. 102. 41

Art. 103. 41

Art. 104. 41

Art. 105. 42

Art. 106. 43

Art. 107. 43

Art. 108. 43

Art. 109. 43

Art. 110. 43

Art. 111. 44

SECȚIUNEA 2: Baza materială a învățământului preuniversitar de stat. 44

Art. 112. 45

Art. 113. 45

 

 

 

 

 

 

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

TITLUL I: Dispoziții generale

 

Art. 1

 Prezenta lege asigură cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului român a dreptului fundamental la învățătură pe tot parcursul vieții. Legea reglementează structura, funcțiile, organizarea și funcționarea sistemului național de învățământ de stat, particular și confesional.

 

Art. 2

 (1) Legea are ca viziune promovarea unui învățământ orientat pe valori, creativitate, capacități cognitive, capacități volitive și capacități acționale, cunoștințe fundamentale și cunoștințe, competențe și abilități de utilitate directă, în profesie și în societate.

 (2) Misiunea asumată de lege este de formare, prin educație, a infrastructurii mentale a societății românești, în acord cu noile cerințe, derivate din statutul României de țară membră a Uniunii Europene și din funcționarea în contextul globalizării, și de generare sustenabilă a unei resurse umane naționale înalt competitive, capabilă să funcționeze eficient în societatea actuală și viitoare.

 (3) Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetățenească activă în societate, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii.

 (4) Statul asigură cetățenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile și formele de învățământ preuniversitar și superior, precum și la învățarea pe tot parcursul vieții, fără nicio formă de discriminare.

 (5) Aceleași drepturi se asigură și cetățenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparținând Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene.

 (6) Drepturile prevăzute la alin. (4) sunt recunoscute în mod egal minorilor care solicită sau au dobândit o formă de protecție în România, minorilor străini și minorilor apatrizi a căror ședere pe teritoriul României este oficial recunoscută conform legii.

 (7) În România învățământul constituie prioritate națională.

 

Art. 3

 Principiile care guvernează învățământul preuniversitar și superior, precum și învățarea pe tot parcursul vieții din România sunt:

 a) principiul echității - în baza căruia accesul la învățare se realizează fără discriminare;

 b) principiul calității - în baza căruia activitățile de învățământ se raportează la standarde de referință și la bune practici naționale și internaționale;

 c) principiul relevanței - în baza căruia educația răspunde nevoilor de dezvoltare personală și social-economice;

 d) principiul eficienței - în baza căruia se urmărește obținerea de rezultate educaționale maxime, prin gestionarea resurselor existente;

 e) principiul descentralizării - în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implicați direct în proces;

 f) principiul răspunderii publice - în baza căruia unitățile și instituțiile de învățământ răspund public de performanțele lor;

 g) principiul garantării identității culturale a tuturor cetățenilor români și dialogului intercultural;

 h) principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român;

 i) principiul recunoașterii și garantării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase;

 j) principiul asigurării egalității de șanse;

 k) principiul autonomiei universitare;

 l) principiul libertății academice;

 m) principiul transparenței - concretizat în asigurarea vizibilității totale a deciziei și a rezultatelor, prin comunicarea periodică și adecvată a acestora;

 n) principiul libertății de gândire și al independenței față de ideologii, dogme religioase și doctrine politice;

 o) principiul incluziunii sociale;

 p) principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia;

 q) principiul participării și responsabilității părinților;

 r) principiul promovării educației pentru sănătate, inclusiv prin educația fizică și prin practicarea activităților sportive;

 s) principiul organizării învățământului confesional potrivit cerințelor specifice fiecărui cult recunoscut;

 t) principiul fundamentării deciziilor pe dialog și consultare;

 u) principiul respectării dreptului la opinie al elevului / studentului ca beneficiar direct al sistemului de învățământ.

 

Art. 4

 Educația și formarea profesională a copiilor, a tinerilor și a adulților au ca finalitate principală formarea competențelor, înțelese ca ansamblu multifuncțional și transferabil de cunoștințe, deprinderi / abilități și aptitudini, necesare pentru:

 a) împlinirea și dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viață, conform intereselor și aspirațiilor fiecăruia și dorinței de a învăța pe tot parcursul vieții;

 b) integrarea socială și participarea cetățenească activă în societate;

 c) ocuparea unui loc de muncă și participarea la funcționarea și dezvoltarea unei economii durabile;

 d) formarea unei concepții de viață, bazate pe valorile umaniste și științifice, pe cultura națională și universală și pe stimularea dialogului intercultural;

 e) educarea în spiritul demnității, toleranței și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;

 f) cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice și a respectului pentru natură și mediul înconjurător natural, social și cultural.

 

Art. 5

 (1) În domeniul educației și al formării profesionale prin sistemul național de învățământ, dispozițiile prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea se aplică dispozițiile prezentei legi.

 (2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului școlar, respectiv universitar următor celui în care a fost adoptată prin lege.

 (3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), dispozițiile prezentei legi care vizează evaluările naționale de la finalul învățământului gimnazial sau liceal se aplică începând cu promoția aflată în primul an al învățământului gimnazial, respectiv liceal, la data intrării în vigoare a modificării sau a completării.

Art. 6

 (1) În România sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul român, conform legislației în vigoare.

(2)Regimul actelor de studii emise de unitățile și de instituțiile de învățământ se stabilește prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.

(la data 31-Oct-2011 Art. 6, alin. (2) din titlul I a se vedea referințe de aplicare din Regulament din 2011)

 A se vedea Actul din Regulament din 2011, M.Of. 767 din 31-oct-2011 privind regimul actelor de studii și al documentelor școlare gestionate de unitățile de învățământ preuniversitar (la data 31-Oct-2011 Art. 6, alin. (2) din titlul I a se vedea referințe de aplicare din Actul din Regulament din 2011 )

 (3) Conținutul și formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

(la data 22-Oct-2013 Art. 6, alin. (3) din titlul I a se vedea referințe de aplicare din Actul din Hotărârea 749 / 2013)

 

Art. 7

 (1) În unitățile, în instituțiile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale sunt interzise activitățile care încalcă normele de moralitate și orice activități care pot pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a copiilor și a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic, precum și activitățile de natură politică și prozelitismul religios.

 (2) Privatizarea unităților și a instituțiilor de învățământ de stat este interzisă.

 

Art. 8

 Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitățile și instituțiile de învățământ pot obține și utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv.

 

Art. 9

(1) Principiile finanțării învățământului preuniversitar sunt următoarele:

 a) transparența fundamentării și alocării fondurilor;

 b) echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învățământ de calitate;

 c) adecvarea volumului de resurse în funcție de obiectivele urmărite;

 d) predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente și stabile;

 e) eficiența utilizării resurselor.

(2) Statul asigură finanțarea de bază pentru toți preșcolarii și pentru toți elevii din învățământul general obligatoriu de stat, particular și confesional acreditat. De asemenea, statul asigură finanțarea de bază pentru învățământul profesional și liceal acreditat, de stat, particular și confesional, precum și pentru cel postliceal de stat. Finanțarea se face în baza și în limitele costului standard per elev sau per preșcolar, după metodologia elaborată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

 *) Prevederile art. 9 alin. (2) se prorogă până la data de 31 decembrie 2013.
(la data 19-Dec-2012 Art. 9, alin. (2) din titlul I a se vedea referinte de aplicare din Art. II din capitolul I din Ordonanta urgenta 92/2012 )

 *) Prevederile art. 9 alin. (2) se prorogă până la data de 31 decembrie 2014. (la data 15-Nov-2013 Art. 9, alin. (2) din titlul I a se vedea referințe de aplicare din Art. 24, alin. (1) din capitolul II din Ordonanța de Urgență  103/2013)

 (3) Învățământul de stat este gratuit. Pentru unele activități, niveluri, cicluri și programe de studii se pot percepe taxe, în condițiile stabilite de prezenta lege.

 (4) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin organismul specializat, stabilește anual costul standard per preșcolar / elev, cost care stă la baza finanțării de bază. De suma aferentă beneficiază toți preșcolarii și elevii din învățământul preuniversitar de stat, precum și preșcolarii și elevii din învățământul general obligatoriu, profesional și liceal, particular și confesional, care studiază în unități de învățământ acreditate și evaluate periodic, conform legislației în vigoare.

 (5) Finanțarea de bază a învățământului preuniversitar se face după principiul „resursa financiară urmează elevul“, în baza căruia alocația bugetară aferentă unui elev sau unui preșcolar se transferă la unitatea de învățământ la care acesta învață, cu respectarea prevederilor alin. (2) - (4).

 (6) Învățământul poate să fie finanțat și direct de către operatori economici, precum și de alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.

 (7) Învățământul poate fi susținut prin burse, credite de studii, taxe, donații, sponsorizări, surse proprii și alte surse legale.

 

Art. 10

 (1) În România, învățământul este serviciu de interes public și se desfășoară, în condițiile prezentei legi, în limba română, precum și în limbile minorităților naționale și în limbi de circulație internațională.

 (2) În fiecare localitate se organizează și funcționează unități de învățământ sau formațiuni de studiu cu limba de predare română și / sau, după caz, cu predarea în limbile minorităților naționale ori se asigură școlarizarea fiecărui elev în limba sa maternă în cea mai apropiată localitate în care este posibil.

 (3) Învățarea în școală a limbii române, ca limbă oficială de stat, este obligatorie pentru toți cetățenii români. Planurile de învățământ trebuie să cuprindă numărul de ore necesar și suficient învățării limbii române. Autoritățile administrației publice asigură condițiile materiale și resursele umane care să permită însușirea limbii române.

 (4) În sistemul național de învățământ, documentele școlare și universitare oficiale, nominalizate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, se întocmesc numai în limba română. Celelalte înscrisuri școlare și universitare pot fi redactate în limba de predare.

(la data 20-Dec-2011 Art. 10, alin. (4) din titlul I a se vedea referințe de aplicare din Ordinul 6551/2011)

 (5) Unitățile și instituțiile de învățământ pot efectua și emite, la cerere, contra cost, traduceri oficiale ale documentelor și ale altor înscrisuri școlare și universitare proprii, cu respectarea prevederilor legale.

 

Art. 11

 (1) Guvernul sprijină învățământul în limba română în țările în care trăiesc români, cu respectarea legislației statului respectiv.

 (2) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii Române, poate organiza unități de învățământ cu predare în limba română pe lângă oficiile diplomatice și instituțiile culturale ale României în străinătate, poate susține lectorate în universități din străinătate, precum și cursuri de limbă, cultură și civilizație românească.

 

Art. 12

 (1) Statul susține antepreșcolarii, preșcolarii, elevii și studenții cu probleme și nevoi sociale, precum și pe aceia cu cerințe educaționale speciale.

 (2) Statul acordă burse sociale de studii elevilor și studenților proveniți din familii defavorizate, precum și celor instituționalizați, în condițiile legii.

 (3) Statul acordă premii, burse, locuri în tabere și alte asemenea stimulente elevilor și studenților cu performanțe școlare și universitare, precum și cu rezultate remarcabile în educația și formarea lor profesională sau în activități culturale și sportive.

 (4) Elevii și studenții care beneficiază de burse sociale de studii pot primi și burse pentru performanțe școlare și universitare.

 (5) Statul și alți factori interesați susțin financiar activitățile de performanță, de nivel național și internațional, ale elevilor și studenților.

 (6) Statul garantează dreptul la educație al tuturor persoanelor cu cerințe educaționale speciale. Învățământul special și special integrat sunt parte componentă a sistemului naționalele învățământ preuniversitar.

 (7) Învățământul special și special integrat reprezintă o formă de instruire școlară diferențiată, adaptată, precum și o formă de asistență educațională, socială și medicală complexă, destinată persoanelor cu cerințe educaționale speciale.

 (8) Elevii care în localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a învăța într-o unitate de învățământ vor fi sprijiniți prin decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiată unitate de învățământ sau vor primi cazare și masă gratuite în internatele școlare, cu excepția celor înscriși în învățământul postliceal.

 

Art. 13

 (1) Învățarea pe tot parcursul vieții este un drept garantat de lege.

 (2) Învățarea pe tot parcursul vieții include totalitatea activităților de învățare realizate de fiecare persoană, începând cu educația timpurie, în scopul dobândirii de cunoștințe, formării de deprinderi / abilități și dezvoltării de aptitudini semnificative din perspectivă personală, civică, socială și / sau ocupațională.

 

Art. 14

 (1) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului proiectează, fundamentează și aplică strategiile naționale în domeniul educației, cu consultarea asociațiilor reprezentative ale profesorilor, structurilor asociative reprezentative ale părinților, Consiliului Național al Rectorilor, structurilor asociative ale universităților și școlilor de stat, particulare și confesionale, Consiliului Minorităților Naționale, sindicatelor reprezentative din învățământ, asociațiilor reprezentative ale elevilor, asociațiilor reprezentative ale studenților, autorităților administrației publice, mediului de afaceri și organizațiilor neguvernamentale finanțatoare care susțin programe educative/federații ale furnizorilor de servicii sociale.

 (2) Statul încurajează dezvoltarea parteneriatului public-privat.

 

Art. 15

 (1) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului organizarea unui învățământ teologic specific în cadrul învățământului de stat în universitățile de stat existente, ca facultăți cu dublă subordonare, destinat pregătirii personalului de cult și activității social-misionare a cultelor, numai pentru absolvenții învățământului liceal, proporțional cu ponderea numerică a fiecărui cult în configurația religioasă a țării, potrivit recensământului oficial. Înființarea, organizarea și funcționarea acestui învățământ se realizează potrivit legii.

 (2) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza învățământ confesional prin înființarea și administrarea propriilor unități și instituții de învățământ particular, conform prevederilor prezentei legi.

 

 

TITLUL II: Învățământul preuniversitar

CAPITOLUL I: Dispoziții generale

 

Art. 16

 (1)Învățământul general obligatoriu este de 10 clase și cuprinde învățământul primar și cel gimnazial, învățământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.

 (1) Învățământul general obligatoriu este de 11 clase și cuprinde învățământul primar, învățământul gimnazial și primii 2 ani ai învățământului secundar superior, învățământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020. (la data 30-Dec-2013 Art. 16, alin. (1) din titlul II, capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

2) Obligația de a frecventa învățământul obligatoriu de 11 clase, la forma cu frecvență, încetează la vârsta de 18 ani. (la data 30-Dec-2013 Art. 16, alin. (2) din titlul II, capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanța de Urgență 117/2013 117/2013 )

 (3) În scopul realizării finalităților educației și a formării profesionale prin sistemul național de învățământ, învățământul liceal de stat este generalizat și gratuit.

 

Art. 17

 Pe durata școlarizării în învățământul preuniversitar, cu excepția învățământului postliceal, copiii beneficiază de alocația de stat pentru copii, în condițiile legii.

 

Art. 18

 (1) Planurile-cadru ale învățământului primar, gimnazial, liceal și profesional includ religia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun. Elevilor aparținând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigură dreptul constituțional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii.

 (2) La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinților sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situația școlară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează și pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condițiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.

 (3) Disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat conform prevederilor prezentei legi și abilitat în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și cultele religioase recunoscute oficial de stat.

 

Art. 19

(1) În sistemul național de învățământ, unitățile de învățământ de stat au personalitate juridică dacă se organizează și funcționează, după caz, astfel:

 a) cu minimum 300 de elevi;

 b) cu minimum 300 de elevi, preșcolari și antepreșcolari;

 c) cu minimum 150 de preșcolari și antepreșcolari;

 d) cu minimum 100 de elevi și / sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special.

 (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în unitățile administrativ-teritoriale în care numărul total al elevilor, preșcolarilor și antepreșcolarilor nu se încadrează în prevederile alin. (1), se organizează o singură unitate de învățământ cu personalitate juridică.

 (3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în funcție de necesitățile locale, se organizează, la cererea părinților sau tutorilor legali și în condițiile legii, grupe, clase sau unități de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică, cu predare în limba română.

 (4) Pentru asigurarea accesului egal la educație și formare profesională, autoritățile administrației publice locale, în baza avizului conform al inspectoratelor școlare, aprobă organizarea, funcționarea și, după caz, dizolvarea unor structuri de învățământ, fără personalitate juridică - ca părți ale unei unități de învățământ cu personalitate juridică - și subordonate aceluiași ordonator principal de credite, în condițiile legii.

 (5) În cazul unităților de învățământ confesional preuniversitar de stat existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, cultele respective și Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului au obligația ca, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi să elaboreze o metodologie de funcționare aprobată prin hotărâre a Guvernului, care stabilește relația juridică, patrimonială, financiară și administrativă.

 

Art. 20

 (1) Autoritățile administrației publice locale asigură, în condițiile legii, buna desfășurare a învățământului preuniversitar în localitățile în care acestea își exercită autoritatea.

 (2) Neîndeplinirea de către autoritățile administrației publice locale a obligațiilor ce le revin în organizarea și funcționarea învățământului preuniversitar se sancționează conform legii.

 

Art. 21

 (1) Sistemul de învățământ preuniversitar are caracter deschis. În învățământul preuniversitar, trecerea elevilor de la o unitate școlară la alta, de la o clasă la alta, de la un profil la altul și de la o filieră la alta este posibilă în condițiile stabilite prin metodologia elaborată de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

 (2) Elevii din învățământul preuniversitar de stat și particular se pot transfera la alte unități de învățământ de stat sau particular, cu acordul unității primitoare.

 (3) Statul garantează dreptul la educație diferențiată, pe baza pluralismului educațional, în acord cu particularitățile de vârstă și individuale.

 (4) Elevii cu performanțe școlare excepționale pot promova 2 ani de studii într-un an școlar la decizia unității de învățământ, pe baza unei metodologii naționale aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. (la data 19-Oct-2011 Art. 21, alin. (4) din titlul II, capitolul I a se vedea referințe de aplicare din Metodologie din 2011)

 

CAPITOLUL II: Structura sistemului național de învățământ preuniversitar

SECȚIUNEA 1: Dispoziții generale

 

Art. 22

 (1) Sistemul național de învățământ preuniversitar este constituit din ansamblul unităților de învățământ de stat, particulare și confesionale autorizate / acreditate.

 (2) Învățământul preuniversitar este organizat pe niveluri, forme de învățământ și, după caz, filiere și profiluri și asigură condițiile necesare pentru dobândirea competențelor-cheie și pentru profesionalizarea progresivă.

 

Art. 23

(1)Sistemul național de învățământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:

 (2)Învățământul liceal, vocațional și tehnologic, învățământul profesional și învățământul postliceal se organizează pentru specializări și calificări stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în conformitate cu Registrul național al calificărilor.

(1) Sistemul național de învățământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:

 a) educația timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreșcolar (0-3 ani) și învățământul preșcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare;

 b) învățământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare și clasele I-IV;

 c) învățământul secundar, care cuprinde:

 (i) învățământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-VIII;

 (ii) învățământul secundar superior care poate fi:

 - învățământ liceal, care cuprinde clasele de liceu IX-XII / XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocațională și tehnologică;

 - învățământ profesional cu durata de 3 ani;

 d) învățământul terțiar nonuniversitar, care cuprinde învățământul postliceal.

 (2) Învățământul liceal este organizat în două cicluri care se succedă: ciclul inferior al liceului, format din clasele a IX-a - a X-a, și ciclul superior al liceului, format din clasele a XI-a - a XII-a / a XIII-a.

 (3) Învățământul liceal, vocațional și tehnologic, învățământul profesional și învățământul postliceal se organizează pentru specializări și calificări stabilite de Ministerul Educației Naționale, în conformitate cu Registrul național al calificărilor. (la data 30-Dec-2013 Art. 23 din titlul II, capitolul II, secțiunea 1 modificat de Art. I, punctul 2. din Ordonanța de Urgență 117 / 2013)

Art. 24

 (1)Învățământul general obligatoriu este format din învățământul primar și învățământul secundar inferior.

(1) Învățământul general obligatoriu este format din învățământul primar, învățământul secundar inferior și primii 2 ani ai învățământului secundar superior. (la data 30-Dec-2013 Art. 24, alin. (1) din titlul II, capitolul II,  secțiunea 1 modificat de Art. I, punctul 3. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

 (2) Învățământul tehnic cuprinde clasele a XII-a și a XIII-a din învățământul liceal, filiera tehnologică.

 (3) Învățământul profesional și tehnic este format din: învățământ profesional, învățământ tehnic și învățământ postliceal.

 

 

Art. 25

 (1) Formele de organizare a învățământului preuniversitar sunt: învățământ cu frecvență și învățământ cu frecvență redusă.

 (2) Învățământul obligatoriu este învățământ cu frecvență. În mod excepțional, pentru persoanele care au depășit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei, învățământul obligatoriu se poate organiza și în forma de învățământ cu frecvență redusă, în conformitate cu prevederile unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.  (la data 11-Oct-2011 Art. 25, alin. (2) din titlul II, capitolul II, secâiunea 1 a se vedea referințe de aplicare din Metodologie din 2011)

 (3) Pentru copiii cu cerințe educaționale speciale sau nedeplasabili din motive medicale, se poate organiza învățământ la domiciliu sau pe lângă unitățile de asistență medicală.

 

Art. 26

 Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului poate stabili, prin hotărâre a Guvernului, funcționarea în sistemul de învățământ preuniversitar a unor unități-pilot, experimentale și de aplicație.

 

SECȚIUNEA 2: Educația antepreșcolară

 

Art. 27

 (1) Educația antepreșcolară se organizează în creșe și, după caz, în grădinițe și în centre de zi.

 (2) Organizarea unităților de educație timpurie antepreșcolară, conținutul educativ, standardele de calitate și metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. (la data 07-ianuarie-2013 Art. 27, alin. (2) din titlul II, capitolul II, secțiunea 2 a se vedea referințe de aplicare din Metodologie din 2012)

 (3) Asigurarea personalului didactic necesar desfășurării educației antepreșcolare se face de către autoritățile administrației publice locale, împreună cu inspectoratele școlare, cu respectarea standardelor de calitate și a legislației în vigoare.

 (4) Tipurile și modalitățile de finanțare a serviciilor de educație timpurie antepreșcolară se reglementează prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Finanțarea din resurse publice se poate acorda numai furnizorilor de servicii de educație timpurie acreditați, de stat sau privați.

 (5) Acreditarea furnizorilor de educație timpurie antepreșcolară se realizează în conformitate cu prevederile metodologiei elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și Ministerul Sănătății.

 (6) Statul sprijină educația timpurie, ca parte componentă a învățării pe tot parcursul vieții, prin acordarea unor cupoane sociale. Acestea vor fi acordate în scop educațional, conform legislației în domeniul asistenței sociale, în funcție de veniturile familiei, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale. *) Până la data de 31 decembrie 2012 nu se acordă cupoanele sociale prevăzute la art. 27 alin. (6).

(la data 17-Dec-2011 Art. 27, alin. (6) din titlul II, capitolul II, secțiunea 2 a se vedea referințe de aplicare din Actul din Legea 283/2011)

 *) Prevederile art. 27 alin. (6) se prorogă până la data de 31 decembrie 2013. (la data 19-Dec-2012 Art. 27, alin. (6) din titlul II, capitolul II, secțiunea 2 a se vedea referințe de aplicare din Art. II din capitolul I din Ordonanța de Urgență 92/2012)

 *) Până la data de 31 decembrie 2014 nu se acordă cupoanele sociale prevăzute la art. 27 alin. (6). (la data 15-Nov-2013 Art. 27, alin. (6) din titlul II, capitolul II, secțiunea 2 a se vedea referințe de aplicare din Art. 24, alin. (2) din capitolul II din  Ordonanța de Urgență 103/2013)

 (7) Modalitatea de acordare a cupoanelor sociale prevăzute la alin. (6) se stabilește prin norme metodologice adoptate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

 

SECȚIUNEA 3: Învățământul preșcolar

 

Art. 28

 (1) Învățământul preșcolar se organizează în grădinițe cu program normal, prelungit și săptămânal. Grădinițele pot funcționa ca unități cu personalitate juridică sau în cadrul altor unități școlare cu personalitate juridică.

 (2) Autoritățile administrației publice locale și inspectoratele școlare asigură condițiile pentru generalizarea treptată a învățământului preșcolar.

 

SECȚIUNEA 4: Învățământul primar

 

Art. 29

(la data 25-Jan-2012 Art. 29 din titlul II, capitolul II, secțiunea 4 a se vedea referințe de aplicare din Metodologie din 2012)

 (1) Învățământul primar se organizează și funcționează, de regulă, cu program de dimineață.

 (2) În clasa pregătitoare sunt înscriși copiii care au împlinit vârsta de 6 ani până la data începerii anului școlar. La solicitarea scrisă a părinților, a tutorilor sau a susținătorilor legali, pot fi înscriși în clasa pregătitoare și copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârșitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare.

 (3) În clasa pregătitoare din învățământul special sunt înscriși copii cu cerințe educaționale speciale, care împlinesc vârsta de 8 ani până la data începerii anului școlar. La solicitarea scrisă a părinților, a tutorilor legali sau a susținătorilor legali, pot fi înscriși în clasa pregătitoare și copii cu cerințe educaționale speciale cu vârste cuprinse între 6 și 8 ani la data începerii anului școlar.

 (4) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului poate aproba organizarea de programe educaționale de tip „A doua șansă“, în vederea promovării învățământului primar pentru persoanele care depășesc cu 4 ani vârsta corespunzătoare clasei și care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de învățământ până la vârsta de 14 ani. (la data 01-Nov-2011 Art. 29, alin. (4) din titlul II, capitolul II, secțiunea 4 a se vedea referințe de aplicare din Ordinul 5528/2011)

(la data 15-Feb-2012 Art. 29, alin. (4) din titlul II, capitolul II, secțiunea 4 a se vedea referințe de aplicare din Ordinul 5248/2011)

 

SECȚIUNEA 5: Învățământul gimnazial

 

Art. 30

 (1) Învățământul gimnazial se organizează și funcționează, de regulă, cu program de dimineață.

 (2) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în colaborare cu autoritățile administrației publice locale, prin inspectoratele școlare, poate organiza programe educaționale de tip „A doua șansă“, în vederea promovării învățământului gimnazial pentru persoane care depășesc cu peste 4 ani vârsta corespunzătoare clasei și care, din diferite motive, nu au absolvit învățământul secundar, gimnazial. (la data 04-Nov-2011 Art. 30, alin. (2) din titlul II, capitolul II, secțiunea 5 a se vedea referințe de aplicare din Ordinul 5529 / 2011)

 (3) Absolvenții învățământului gimnazial care nu continuă studiile în învățământul liceal pot să finalizeze, până la vârsta de 18 ani, cel puțin un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului național al calificărilor.

 

SECȚIUNEA 6: Învățământul liceal

 

Art. 31

(1) Învățământul liceal cuprinde următoarele filiere și profiluri:

 a) filiera teoretică, cu profilurile umanist și real;

 b) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale și protecția mediului;

 c) filiera vocațională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic și pedagogic.

 (2) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului este abilitat să stabilească prin planurile-cadru de învățământ, în funcție de dinamica socială, economică și educațională, specializări diferite în cadrul profilurilor prevăzute la alin. (1).

 (3) Durata studiilor în învățământul liceal este de 4 sau 5 ani, în conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educației Naționale. Pentru unele forme de învățământ cu frecvență și pentru învățământul liceal cu frecvență redusă, durata studiilor se prelungește cu un an. (la data 30-Dec-2013 Art. 31, alin. (3) din titlul II, capitolul II, secțiunea 6 modificat de Art. I, punctul 5. din Ordonanța de Urgență 117/2013 )

(4) Învățământul liceal se organizează și funcționează, de regulă, ca învățământ cu frecvență. Acesta se poate organiza și poate funcționa și ca învățământ cu frecvență redusă, în unitățile de învățământ stabilite de inspectoratul școlar, în colaborare cu autoritățile administrației publice locale.

 (5) Unitățile de învățământ liceal se organizează cu una sau mai multe filiere și unul sau mai multe profiluri. În cadrul profilurilor se pot organiza una sau mai multe calificări profesionale sau specializări, conform legii.

 (6) Absolvenții învățământului liceal care au dobândit formal, nonformal sau informal competențe profesionale pot susține examen de certificare a calificării, în condițiile legii. Absolvenții care promovează examenul de certificare dobândesc certificat de calificare și suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.

 (7) Unitățile de învățământ în care se organizează filiera tehnologică sau vocațională a liceului sunt stabilite de inspectoratele școlare, cu consultarea autorităților administrației publice locale, având în vedere tendințele de dezvoltare socială și economică precizate în documentele strategice regionale, județene și locale.

 

SECȚIUNEA 7: Învățământul tehnologic și vocațional

 

Art. 32

 (1) Învățământul liceal tehnologic și vocațional se poate organiza în cadrul liceelor din filiera tehnologică sau vocațională, pentru calificări din Registrul național al calificărilor, actualizat periodic, în funcție de nevoile pieței muncii, identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, județene și locale.

 (2) Învățământul liceal tehnologic și vocațional se poate organiza și pe baza solicitărilor din partea angajatorilor privați sau ai Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, pe baza unor contracte de școlarizare. (3)Absolvenții clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice sau vocaționale care au finalizat un stagiu de pregătire practică pot susține examen de certificare a calificării corespunzător nivelului de certificare stabilit prin Cadrul național al calificărilor.

(3) Absolvenții clasei a X-a din cadrul filierei tehnologice sau vocaționale care au finalizat un stagiu de pregătire practică pot susține examen de certificare a calificării corespunzător nivelului de certificare stabilit prin Cadrul național al calificărilor. (la data 30-Dec-2013 Art. 32, alin. (3) din titlul II, capitolul II, secțiunea 7 modificat de Art. I, punctul 6. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

(4) Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice sau vocaționale se pot organiza la nivelul unității de învățământ și / sau la operatorii economici ori instituțiile publice cu care unitatea de învățământ are încheiate contracte pentru pregătire practică sau la organizații-gazdă din străinătate, în cadrul unor programe ale Uniunii Europene - componenta de formare profesională inițială. Durata stagiului de pregătire practică este stabilită prin planul-cadru de învățământ, aprobat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

 (5) Operatorii economici care asigură, pe bază de contract cu unitățile de învățământ, burse de școlarizare, stagii de pregătire practică a elevilor, dotarea spațiilor de pregătire practică sau locuri de muncă pentru absolvenți pot beneficia de facilități fiscale, potrivit prevederilor legale.

 

SECȚIUNEA 8: Învățământul profesional

 

Art. 33

 (1) Învățământul profesional se poate organiza în școli profesionale care pot fi unități independente sau afiliate liceelor tehnologice, de stat sau particulare.

 (2) Pregătirea prin învățământul profesional se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în urma consultării partenerilor sociali. Standardele de pregătire profesională se realizează pe baza standardelor ocupaționale validate de comitetele sectoriale.

 (3) Absolvenții învățământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, dobândesc certificat de calificare profesională și suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.

 (4) Modul de organizare și de desfășurare a examenului de certificare a calificării profesionale este reglementat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului prin metodologie, care se dă publicității la începutul ciclului.

 (5)Absolvenții învățământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, pot urma cursurile învățământului liceal cu frecvență redusă.

(5) Absolvenții învățământului profesional care promovează examenul de certificare a calificării profesionale pot urma cursurile învățământului liceal. (la data 30-Dec-2013 Art. 33, alin. (5) din titlul II, capitolul II, secțiunea 8 modificat de Art. I, punctul 7. din Ordonanța de Urgență 117/2013 )

 (6)Absolvenții învățământului gimnazial care întrerup studiile pot finaliza, până la vârsta de 18 ani, cel puțin un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului național al calificărilor.

(6) Absolvenții învățământului obligatoriu care întrerup studiile pot finaliza, până la vârsta de 18 ani, cel puțin un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului național al calificărilor. (la data 30-Dec-2013 Art. 33, alin. (6) din titlul II, capitolul II, secțiunea 8 modificat de Art. I, punctul 7. din Ordonanța de Urgență 117/2013 )

 (7) Programele de pregătire profesională, prevăzute la alin. (6), sunt organizate prin unitățile de învățământ de stat și sunt gratuite, în condițiile în care sunt finalizate până la vârsta de 18 ani.

 (8) Durata și conținutul programelor de pregătire profesională sunt stabilite de unitatea de învățământ, pe baza standardelor ocupaționale, prin consultare cu angajatorii.

 (9) Programele de pregătire profesională se finalizează cu examen de certificare a calificării. Organizarea și desfășurarea examenului de certificare a calificării sunt reglementate de Autoritatea Națională pentru Calificări.

(10) Statul susține învățământul profesional și învățământul liceal - filiera tehnologică sau vocațională, prin:

 a) recunoașterea în învățământul terțiar nonuniversitar a studiilor obținute în cadrul învățământului liceal - filiera tehnologică sau vocațională, în baza unui regulament propriu; (la data 24-Oct-2011 Art. 33, alin. (10), litera A. din titlul II, capitolul II, secțiunea 8 a se vedea referințe de aplicare din Regulament din 2011)

 b) finanțarea parțială la școlarizarea în cadrul școlilor postliceale de stat;

 c) burse speciale și alte forme de sprijin material.

 

SECȚIUNEA 9: Învățământul militar preuniversitar

 

Art. 34

 (1) Învățământul preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională este învățământ de stat, parte integrantă a sistemului național de învățământ, și cuprinde: învățământ liceal militar și învățământ postliceal pentru formarea maiștrilor militari, a subofițerilor, agenților de poliție și agenților de penitenciare.

 (2) Structura organizatorică, profilurile, specializările / calificările profesionale, cifrele anuale de școlarizare și criteriile de selecționare a candidaților pentru învățământul preuniversitar militar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională se propun Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului de ministerele interesate și de alte instituții cu responsabilități în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale potrivit fiecărei arme, specializări și forme de organizare a învățământului și se aprobă conform prevederilor prezentei legi valabile pentru instituțiile de învățământ civil.

 (3) Planurile-cadru de învățământ pentru învățământul liceal militar se elaborează de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale, și sunt aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. Planurile-cadru de învățământ pentru învățământul postliceal din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională se elaborează de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Justiției și alte instituții cu atribuții în domeniile apărării, ordinii publice și securității naționale, în conformitate cu standardele naționale elaborate de instituțiile responsabile cu asigurarea calității, și se avizează de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

 (4) Programele școlare pentru disciplinele de specialitate militară se elaborează de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Justiției și de alte instituții cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale și se aprobă de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

 

Art. 35

 Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Justiției și alte instituții cu atribuții în domeniile apărării, ordinii publice și securității naționale coordonează și controlează unitățile de învățământ militar preuniversitar, împreună cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin inspectoratele școlare județene / al municipiului București.

 

Art. 36

 Conducerea operativă a unităților de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională se asigură de comandantul / directorul numit prin ordin al conducătorilor ministerelor și instituțiilor de ordine publică și siguranță națională, care este și președintele consiliului de administrație / consiliului de conducere. În activitatea de conducere, comandantul / directorul este ajutat de locțiitorul comandantului pentru învățământ/directorul adjunct. Directorul adjunct / Locțiitorul comandantului pentru învățământ este și președintele consiliului profesoral.

 

Art. 37

 (1) Personalul didactic din unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională se constituie din personalul didactic prevăzut în prezenta lege și din corpul instructorilor militari, de ordine și securitate publică.

 (2) Personalul didactic din unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul militar de apărare, ordine publică și securitate națională are drepturile și îndatoririle care decurg din prezenta lege și din calitatea de cadru militar în activitate, respectiv de funcționar public cu statut special.

 (3) Funcțiile didactice pentru corpul instructorilor militari din unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, condițiile care se cer pentru ocuparea acestora, normele didactice, competențele și responsabilitățile se stabilesc prin instrucțiuni proprii.

 

Art. 38

 Finanțarea învățământului preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională este asigurată de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Justiției și alte instituții cu atribuții în domeniile apărării, informațiilor, ordinii publice și securității naționale din fondurile alocate din bugetul de stat.

 

Art. 39

 Certificatele de absolvire și competențe profesionale dau dreptul deținătorilor legali, după trecerea în rezervă, în condițiile legii, să ocupe funcții echivalente cu cele ale absolvenților instituțiilor civile de învățământ cu profil apropiat și de același nivel.

 

Art. 40

 Instituțiile de învățământ preuniversitar din cadrul sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și specializările / calificările profesionale din cadrul acestora se supun mecanismelor de asigurare a calității, ca și instituțiile de învățământ civil.

 

Art. 41

(la data 26-Sep-2011 Art. 41 din titlul II, capitolul II, secțiunea 9 a se vedea referințe de aplicare din Regulament-Cadru din 2011)

 Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar, de ordine publică și securitate națională se face prin ordine, regulamente și instrucțiuni proprii.

SECȚIUNEA 10: Învățământul de artă și învățământul sportiv

 

Art. 42

 (1) Învățământul de artă și învățământul sportiv se organizează pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii.

 (2) Unitățile în care se organizează învățământul de artă și învățământul sportiv de stat se stabilesc de către autoritățile administrației publice locale cu avizul conform al inspectoratelor școlare, potrivit legii.

(3) În învățământul de artă și în învățământul sportiv:

a) școlarizarea se realizează, de regulă, începând cu învățământul gimnazial;

 b) elevii pot fi înscriși numai pe baza testării aptitudinilor specifice;

 c) planurile-cadru de învățământ sunt adaptate specificului acestui învățământ;

 d) studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe clase, pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului;

 e) programele școlare pentru învățământul liceal de artă și pentru învățământul liceal sportiv respectă obiectivele educaționale stabilite pentru profilul respectiv.

 (4) Pentru activitatea sportivă și artistică de performanță, la propunerea autorităților administrației publice locale, a inspectoratelor școlare, a Ministerului Culturii și Patrimoniului Național și / sau a instituțiilor publice de cultură împreună cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului se pot organiza cluburi școlare și unități de învățământ preuniversitar de stat cu program sportiv sau de artă, integrat ori suplimentar.

 (5) Învățământul de artă și învățământul sportiv integrat se organizează în școlile și liceele cu program de artă, respectiv sportiv, precum și în clase cu program de artă sau sportiv, organizate în celelalte unități de învățământ primar, gimnazial și liceal.

 (6) Organizarea învățământului de artă și a învățământului sportiv se face prin regulamente aprobate de ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului.

(la data 03-Nov-2011 Art. 42, alin. (6) din titlul II, capitolul II, secțiunea 10 a se vedea referințe de aplicare din Regulament din 2011)

(la data 04-Nov-2011 Art. 42, alin. (6) din titlul II, capitolul II, secțiunea 10 a se vedea referințe de aplicare din Regulament din 2011)

(la data 08-Nov-2011 Art. 42, alin. (6) din titlul II, capitolul II, secțiunea 10 a se vedea referințe de aplicare din Regulament din 2011)

 (7) Unitățile de învățământ cu program sportiv suplimentar, denumite cluburi sportive școlare, se constituie ca unități de învățământ de nivel liceal, independente sau afiliate pe lângă alte unități de învățământ de același nivel.

 (8) Pentru buna desfășurare a activității, cluburile sportive școlare beneficiază de baze sportive proprii și de acces în bazele sportive care aparțin celorlalte unități de învățământ, cu acordul conducerilor acestor unități de învățământ.

 (9) Elevii au acces liber în cluburile sportive, în palatele și cluburile copiilor.

 (10) Pentru buna desfășurare a activităților artistice, unitățile de învățământ gimnazial și liceal beneficiază de săli de repetiție și spectacol proprii sau de acces la sălile unităților de învățământ de același nivel, cu acordul conducerii acestora.

 (11) Cluburile sportive școlare pot să fie finanțate și de autoritățile administrației publice locale.

 (12) Toți elevii cuprinși în grupele de performanță sunt înscriși într-un Registru național al performanțelor sportive, în baza reglementărilor aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.

(la data 09-Nov-2011 Art. 42, alin. (12) din titlul II, capitolul II, secțiunea 10 a se vedea referințe de aplicare din Regulament din 2011)

 

Art. 43

 (1) Pentru sprijinirea activității sportive și artistice de performanță, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului organizează tabere sportive sau de creație artistică, concursuri sportive sau artistice, campionate școlare, precum și festivaluri și acordă burse și alte forme de sprijin material.

 (2) Pentru activitățile sportive, în structura Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului funcționează Federația Sportului Școlar și Universitar.

 (3) Ministerul Culturii și Patrimoniului Național și celelalte ministere interesate, Comitetul Olimpic și Sportiv Român, federațiile sportive naționale, autoritățile locale, precum și instituțiile de cultură pot sprijini financiar și material activitățile de performanță în domeniul artelor, respectiv al sportului.

 (4) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului colaborează cu instituții, cu organizații și cu alte persoane juridice, respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea resurselor financiare și materiale necesare desfășurării, în bune condiții, a învățământului de artă și învățământului sportiv integrat și suplimentar, precum și a competițiilor artistice și sportive de nivel regional și național.

 

SECȚIUNEA 11: Învățământul postliceal

 

Art. 44

 (1) Învățământul postliceal se organizează pentru calificări profesionale înscrise în Registrul național al calificărilor, stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și aprobate prin hotărâre a Guvernului.

 (2) Învățământul postliceal face parte din învățământul profesional și tehnic și este parțial subvenționat de stat.

 (3) Învățământul postliceal special face parte din învățământul profesional și tehnic și este integral subvenționat de stat.

 (4) Școlile de maiștri sunt școli postliceale.

 (5) Învățământul postliceal are o durată de 1-3 ani, în funcție de complexitatea calificării și de numărul de credite pentru educație și formare profesională.

 (6) Școlarizarea în învățământul postliceal de stat, organizat în conformitate cu prevederile prezentei legi, se finanțează prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale, din sumele defalcate din venituri ale bugetului de stat și din venituri ale bugetelor locale. Școlarizarea poate să fie finanțată și de către solicitanți, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învățământ care asigură școlarizarea. Statul susține și stimulează, inclusiv financiar, programe de studiu pentru învățământul postliceal, în parteneriat public-privat.

 (7) Cifra de școlarizare pentru învățământul postliceal de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Prin excepție, cifra de școlarizare pentru învățământul postliceal de stat finanțat integral de către solicitanți, persoane fizice sau juridice, se aprobă, prin decizie, de inspectoratul școlar și se comunică Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

 (8) Admiterea în învățământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de învățământ, prin consultarea factorilor interesați. (la data 11-Oct-2011 Art. 44, alin. (8) din titlul II, capitolul II, secțiunea 11 a se vedea referințe de aplicare din Criterii din 2011)

 (9) Au dreptul să se înscrie în învățământul postliceal, în condițiile alin. (8), absolvenții de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat.

 (91) Învățământul postliceal se încheie cu examen de certificare a competențelor profesionale. Modul de organizare și desfășurare a examenului de certificare a competențelor profesionale este reglementat de Ministerul Educației Naționale prin metodologie specifică, elaborată cu consultarea factorilor interesați și aprobată prin ordin al ministrului educației naționale.

 (92) Candidații proveniți din învățământul postliceal de stat admiși pe locurile finanțate de la bugetul de stat pot susține examenul de certificare a calificării profesionale, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la acest examen sunt condiționate de achitarea unor taxe stabilite la nivelul centrului de examen, luând în considerare cheltuielile de examen per candidat.

 (93) Absolvenții învățământului postliceal care susțin și promovează examenul de certificare a calificării profesionale primesc certificat de calificare profesională, corespunzător nivelului stabilit prin Cadrul național al calificărilor și Suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass.
(la data 30-Dec-2013 Art. 44, alin. (9) din titlul II, capitolul II, secțiunea 11 completat de Art. I, punctul 8. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

 (10) Creditele pentru educație și formare profesională obținute în învățământul postliceal pot fi recunoscute pentru absolvenții cu diplomă de bacalaureat de către universități, în baza deciziilor senatului universitar, ca unități de credite de studii transferabile pentru nivelul licență.

 

SECȚIUNEA 12: Învățământul pentru persoanele aparținând minorităților naționale

 

Art. 45

 (1) Persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul să studieze și să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile și formele de învățământ preuniversitar, în condițiile legii.

 (2) În funcție de necesitățile locale se organizează, la cererea părinților sau tutorilor legali și în condițiile legii, grupe, clase sau unități de învățământ preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale.

 (3) La toate formele de învățământ în limba română, în limbile minorităților naționale sau în limbi de circulație internațională, se poate înscrie și pregăti orice cetățean român sau cetățean din țările Uniunii Europene și Confederația Elvețiană, indiferent de limba sa maternă și de limba în care a studiat anterior.

 (4) În cadrul unităților sau secțiilor cu predare în limbile minorităților naționale, singulare în localitate, se pot organiza clase liceale și profesionale cu grupe de elevi de diferite profiluri, în condițiile legii.

 (5) Pe raza unei unități administrativ-teritoriale, cu mai multe unități de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale, funcționează cel puțin o unitate școlară cu personalitate juridică, pentru fiecare limbă maternă, indiferent de efectivul de elevi.

 (6) În cazul unităților de nivel gimnazial sau liceal cu predare în limbile minorităților naționale, singulare în municipiu, oraș sau comună, se acordă personalitate juridică, indiferent de efectivul de elevi.

 (7) Elevii care, în localitatea de domiciliu, nu au posibilitatea de a învăța în limba lor maternă sunt sprijiniți prin decontul transportului la cea mai apropiată școală cu predare în limba maternă sau primesc cazare și masă gratuite în internatul unității de învățământ cu predare în limba maternă.

 (8) Minoritățile naționale au dreptul la reprezentare proporțională cu numărul de clase în organele de conducere ale unităților de învățământ, ale inspectoratelor școlare sau ale instituțiilor echivalente, cu respectarea criteriilor de competență profesională, potrivit legii.

 (9) În unitățile școlare cu predare și în limbile minorităților naționale, unul dintre directori va fi un cadru didactic din rândul minorităților respective, cu respectarea criteriilor de competență profesională.

 (10) În unitățile conexe învățământului preuniversitar din județele în care funcționează forme de învățământ în limbile minorităților naționale se asigură încadrarea cu specialiști și din rândul minorităților naționale, cu respectarea criteriilor de competență profesională.

 (11) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase cu predare integrală în limba minorităților naționale trebuie să facă dovada competenței profesionale în limba minorității naționale respective și au dreptul la pregătire și perfecționare în limba de predare, în țară sau în străinătate. Fac excepție de la necesitatea de a face dovada competenței profesionale în limba minorității naționale respective cadrele didactice care predau limba și literatura română.

 (12) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului asigură materiale didactice specifice disciplinelor predate în limba maternă.

 (13) Pentru elevii aparținând minorităților naționale, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului asigură manualele școlare, care pot fi: manuale elaborate în limba de predare a minorităților naționale și manuale traduse din limba română sau manuale de import, avizate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pentru titlurile needitate din cauza tirajului redus.

 (14) În învățământul în limbile minorităților naționale, în comunicarea internă și în comunicarea cu părinții elevilor și ai preșcolarilor se poate folosi și limba de predare.

 (15) În învățământul primar cu predare în limbile minorităților naționale, calificativele se comunică în scris și oral și în limba de predare.

 (16) În cadrul Institutului de Științe ale Educației din subordinea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului va funcționa și o secție de cercetare și inovare pentru învățământul cu predare în limbile minorităților naționale.

 (17) În finanțarea de bază a unității de învățământ preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționalei costul standard per elev și per preșcolar se calculează după un coeficient mărit pe baza factorilor de corecție, luând în considerare predarea în limba minorității naționale sau a limbii minorității naționale. În cazul acestor unități se are în vedere izolarea lingvistică, geografică și numărul redus de elevi și preșcolari, precum și elevii prevăzuți la alin. (7). Același coeficient se aplică și în cazul unităților școlare cu predare în limba română, în condiții similare.

 

Art. 46

 (1) În cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția disciplinei Limba și literatura română.

 (2) Disciplina Limba și literatura română se predă pe tot parcursul învățământului preuniversitar după programe școlare și manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă.

 (3) Prin excepție, în unitățile de învățământ cu predare în limba unei minorități naționalei ca urmare a cererii părinților sau tutorilor legali, la solicitarea organizației minorității naționale reprezentate în Parlamentul României sau, în cazul în care minoritatea respectivă nu are reprezentare parlamentară, la solicitarea grupului parlamentar al minorităților naționale, predarea disciplinei Limba și literatura română se face după manualele utilizate în unitățile de învățământ cu predare în limba română.

 (4) Testele la disciplina Limba și literatura română se elaborează pe baza programei speciale.

 (5) Testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip din învățământul preuniversitar și lucrările semestriale pentru elevii din învățământul cu predare în limbile minorităților naționale se elaborează pe baza cerințelor didactico-metodologice stabilite de Curriculumul național.

 (6) În învățământul preuniversitar, activitatea de predare și de educare la Limba și literatura maternă, la istoria și tradițiile minorităților naționale respective și la Educația muzicală se realizează pe baza programelor și a metodologiilor specifice elaborate de colective de experți cunoscători ai limbii și ai culturii minorității naționale respective și aprobate, potrivit legii.

 (7) Elevilor aparținând minorităților naționale, care frecventează unități de învățământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă, li se asigură, la cerere, și în condițiile legii, ca disciplină de studiu, limba și literatura maternă, precum și istoria și tradițiile minorității naționale respective, ca parte a trunchiului comun. Programele și manualele disciplinei Istoria și tradițiile minorității naționale sunt aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

 (8) În învățământul primar, gimnazial și liceal cu predare în limbile minorităților naționale, disciplinele Istoria și Geografia României se predau în aceste limbi, după programe școlare și manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligația transcrierii și a însușirii toponimiei și a numelor proprii românești și în limba română.

 (9) În învățământul gimnazial cu predare în limbile minorităților naționale se introduce, ca disciplină de studiu, Istoria și tradițiile minorităților naționale respective, cu predare în limba maternă. Programele școlare și manualele la această disciplină sunt aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

 (10) În programele și manualele de istorie se vor reflecta istoria și tradițiile minorităților naționale din România.

 (11) În învățământul liceal și postliceal, în care predarea se face în limba maternă pentru disciplinele, respectiv modulele de pregătire de specialitate, se realizează însușirea terminologiei de specialitate și în limba română.

 (12) În învățământul preuniversitar, probele de admitere și probele examenelor de absolvire pot fi susținute în limba în care au fost studiate disciplinele respective, în condițiile legii.

 

Art. 47

 (1) Pe raza unei unități administrativ-teritoriale - comună, oraș, municipiu - unde funcționează mai multe unități școlare cu predare în limba română cel puțin una dintre acestea are personalitate juridică, indiferent de efectivul de elevi.

 (2) Unitățile cu predare în limba română, de nivel gimnazial sau liceal, unice în municipiu, în oraș sau în comună au personalitate juridică indiferent de efectivul de elevi.

 

SECȚIUNEA 13: Învățământul special și special integrat

 

Art. 48

 (1) Învățământul special și special integrat, organizat pentru persoanele cu cerințe educaționale speciale sau alte tipuri de cerințe educaționale, stabilite prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, se realizează pentru toate nivelurile de învățământ, diferențiat, în funcție de tipul și gradul de deficiență.

 (2) Învățământul special și special integrat este gratuit și este organizat, de regulă, ca învățământ cu frecvență. În funcție de necesitățile locale, acesta se poate organiza și sub alte forme, în conformitate cu legislația în vigoare.

 (3) Guvernul elaborează reglementări specifice pentru serviciile educaționale și de asistență, oferite copiilor cu cerințe educaționale speciale.

 

Art. 49

(la data 07-Nov-2011 Art. 49 din titlul II, capitolul II, secțiunea 13 a se vedea referințe de aplicare din Regulament din 2011)

 (1) Învățământul special se organizează, după caz, în unități de învățământ special și în unități de învățământ de masă.

 (2) Învățământul special integrat se poate organiza în clase speciale și individual sau în grupe integrate în clase de masă. Efectivele formațiunilor de studiu din învățământul special și special integrat sunt stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în funcție de tipul și gradul deficienței.

 (3) Conținuturile învățământului special și special integrat, demersurile didactice, precum și pregătirea și formarea personalului care își desfășoară activitatea în domeniul educației copiilor cu cerințe educaționale speciale sunt stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

 (4) Durata școlarizării copiilor cu cerințe educaționale speciale poate fi mai mare decât cea precizată prin prezenta lege și se stabilește, în funcție de gradul și tipul dizabilității, prin ordinal ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.

 

Art. 50

 (1) Evaluarea, asistența psihoeducațională, orientarea școlară și orientarea profesională a copiilor, a elevilor și a tinerilor cu cerințe educaționale speciale se realizează de către centrele județene de resurse și de asistență educațională, denumite în continuare CJRAE, respectiv de Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, denumit în continuare CMBRAE, prin serviciile de evaluare și de orientare școlară și profesională, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, acordându-se prioritate integrării în învățământul de masă. CJRAE cuprind și centrele logopedice interșcolare. (la data 19-ian-2012 Art. 50, alin. (1) din titlul II, capitolul II, secțiunea 13 a se vedea referințe de aplicare din Metodologie din 2011)

 (2) Stabilirea gradului de deficiență al elevilor cu cerințe educaționale speciale se realizează de către comisiile din cadrul CJRAE / CMBRAE, în colaborare cu comisiile pentru protecția copilului din cadrul direcțiilor generale județene / a municipiului București de asistență socială și protecția copilului.

 (3) Diagnosticarea abuzivă a copiilor pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, apartenență la o categorie defavorizată, precum și de orice alt criteriu, fapt ce determină includerea lor în clase cu cerințe educaționale speciale, se sancționează.

 (4) Obținerea unei calificări de către elevii / tinerii cu cerințe educaționale speciale se face în unități de învățământ special și de masă, cu consultarea factorilor locali interesați.

 (5) Elevii și tinerii cu cerințe educaționale speciale pot dobândi calificări profesionale corespunzătoare tipului și gradului de deficiență.

 

Art. 51

 (1) Copiii, elevii și tinerii cu cerințe educaționale speciale, integrați în învățământul de masă, beneficiază de suport educațional prin cadre didactice de sprijin și itinerante, de la caz la caz. Organizarea serviciilor de sprijin educațional se face de către CJRAE / CMBRAE și se reglementează prin metodologii specifice elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. (la data 04-Nov-2011 Art. 51, alin. (1) din titlul II, capitolul II, secțiunea 13 a se vedea referințe de aplicare din Metodologie din 2011)

 (2) Copiii și tinerii cu cerințe educaționale speciale, școlarizați în unitățile de învățământ special sau de masă, inclusiv cei școlarizați în alt județ decât cel de domiciliu, beneficiază de asistență socială constând în asigurarea alocației zilnice de hrană, a rechizitelor școlare, a cazarmamentului, a îmbrăcămintei și a încălțămintei în cuantum egal cu cel pentru copiii aflați în sistemul de protecție a copilului, precum și de găzduire gratuită în internate sau centrele de asistare pentru copiii cu cerințe educaționale speciale din cadrul direcțiilor generale județene / a municipiului București de asistență socială și protecția copilului.

 

 

Art. 52

 (1) Pentru copiii, elevii și tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesită perioade de spitalizare mai mari de 4 săptămâni se organizează, după caz, grupe sau clase în cadrul unității sanitare în care aceștia sunt internați.

 (2) Pentru copiii, elevii și tinerii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilități, sunt nedeplasabili, se organizează școlarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată.

 (3) Școlarizarea la domiciliu, respectiv înființarea de clase sau de grupe în spitale se fac de către inspectoratul școlar, la propunerea CJRAE / CMBRAE, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. (la data 10-Nov-2011 Art. 52, alin. (3) din titlul II, capitolul II, secțiunea 13 a se vedea referințe de aplicare din Metodologie-Cadru din 2011)

 (4) Unitățile de învățământ special pot beneficia de sprijinul instituțiilor de protecție socială, al altor organisme private autorizate, al persoanelor fizice sau juridice din țară și din străinătate, pentru stimulare, compensare și pentru reducerea gradului de dizabilitate.

 

Art. 53

 Învățământul special dispune de planuri de învățământ, de programe școlare, de programe de asistență psihopedagogică, de manuale și de metodologii didactice alternative, adaptate tipului și gradului de dizabilitate și aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

 

Art. 54

 (1) În funcție de evoluția copilului se pot face propuneri de reorientare dinspre școala specială spre școala de masă și invers.

 (2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauză sau de către părinții copilului / tutorele legal instituit și de către psihologul școlar. Decizia de reorientare se ia de către comisia de expertiză din cadrul CJRAE / CMBRAE, cu acordul familiei sau al susținătorului legal.

 

Art. 55

 (1) Școlarizarea minorilor și a adulților din centrele de reeducare, din penitenciarele pentru minori și tineri și din penitenciarele pentru adulți se realizează cu respectarea Curriculumului național. Resursa umană necesară pentru școlarizarea acestora este asigurată de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin inspectoratele școlare.

 (2) În vederea obținerii unei calificări și a integrării în viața activă a tinerilor cu cerințe educaționale speciale, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, organizează ateliere protejate.

 

Art. 56

 La absolvirea învățământului special, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului colaborează cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și cu alte organisme guvernamentale sau nonguvernamentale în vederea integrării în viața activă, potrivit calificării obținute și în condițiile prevăzute de legislația în vigoare.

 

SECȚIUNEA 14: Învățământul pentru copiii și tinerii capabili de performanțe înalte

 

Art. 57

 (1) Statul sprijină copiii și tinerii capabili de performanțe înalte atât în unități de învățământ, cât și în centre de excelență. Centrele de excelență sunt înființate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.

 (2) Coordonarea acțiunilor prevăzute la alin. (1) este asigurată de Centrul Național de Instruire Diferențiată, înființat prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

 (3) Resursele umane, curriculare, informaționale, materiale și financiare pentru susținerea copiilor și a tinerilor capabili de performanțe înalte se asigură de unitățile de învățământ și de inspectoratele școlare, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. (la data 02-Nov-2011 Art. 57, alin. (3) din titlul II, capitolul II, secțiunea 14 a se vedea referințe de aplicare din Metodologie din 2011)

 (4) Pentru sprijinirea copiilor și a tinerilor capabili de performanțe înalte, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului organizează olimpiade și concursuri, tabere de profil, simpozioane și alte activități specifice și acordă burse și alte forme de sprijin material. (la data 27-ian-2012 Art. 57, alin. (4) din titlul II, capitolul II, secțiunea 14 a se vedea referințe de aplicare din Metodologie-Cadru din 2012 )

(la data 27-ian-2012 Art. 57, alin. (4) din titlul II, capitolul II, secțiunea 14 a se vedea referințe de aplicare din Regulament din 2012 )

 (5) Copiii și tinerii capabili de performanțe înalte beneficiază, indiferent de vârstă, de programe educative care le respectă particularitățile de învățare și de orientare a performanței. Aceste programe sunt de aprofundare a învățării, de grupare pe abilități, de îmbogățire a curriculumului cu noi domenii, de mentorat și transfer de competență, de accelerare a promovării conform ritmului individual de învățare.

 

SECȚIUNEA 15: Programul „Școala după școală“

 

Art. 58

 (1) Unitățile de învățământ, prin decizia consiliului de administrație, pot să își extindă activitățile cu elevii după orele de curs, prin programe „Școala după școală“.

 (2) În parteneriat cu autoritățile publice locale și cu asociațiile de părinți, prin programul „Școala după școală“, se oferă activități educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competențelor dobândite sau de accelerare a învățării, precum și activități de învățare remedială. Acolo unde acest lucru este posibil, parteneriatul se poate realiza cu organizații nonguvernamentale cu competențe în domeniu.

 (3) Programele „Școala după școal㓠se organizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. (la data 20-Oct-2011 Art. 58, alin. (3) din titlul II, capitolul II, secțiunea 15 a se vedea referințe de aplicare din Metodologie din 2011)

 (4) Statul poate finanța programul „Școala după școal㓠pentru copiii și elevii din grupurile dezavantajate, potrivit legii.

 

SECȚIUNEA 16: Alternativele educaționale

 

Art. 59

 (1) În sistemul de învățământ preuniversitar pot fi inițiate și organizate alternative educaționale, cu acordul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pe baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. (la data 03-Nov-2011 Art. 59, alin. (1) din titlul II, capitolul II, secțiunea 16 a se vedea referințe de aplicare din Regulament din 2011)

 (2) Acreditarea, respectiv evaluarea periodică a alternativelor educaționale se fac potrivit legii.

 (3) Unitățile de învățământ preuniversitar alternativ dispun de autonomie organizatorică și funcțională, în conformitate cu specificul alternativei.

 (4) La toate formele de învățământ alternativ în limba română, în limbile minorităților naționale sau în limbi de circulație internațională, se poate înscrie și pregăti orice cetățean român.

 (5) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase din alternativele educaționale au dreptul la recunoașterea de către inspectoratele școlare județene și Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a pregătirii și a perfecționărilor realizate de organizațiile, asociațiile, federațiile care gestionează dezvoltarea alternativei respective la nivel național.

 

SECȚIUNEA 17: Învățământul particular și confesional

 

Art. 60

 (1) Învățământul particular și confesional se organizează conform principiului nonprofit în unități de învățământ preuniversitar, la toate nivelurile și formele, conform legislației în vigoare.

 (2) Criteriile, standardele și indicatorii de performanță pe care trebuie să le îndeplinească unitățile de învățământ preuniversitar particular și confesional sunt identice cu cele pe care trebuie să le îndeplinească unitățile de învățământ de stat.

 (3) Unitățile particulare de învățământ sunt unități libere, deschise, autonome atât din punct de vedere organizatoric, cât și economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constituție.

 (4) Autorizarea de funcționare provizorie, acreditarea și evaluarea periodică a unităților de învățământ preuniversitar particular și confesional sunt realizate de către Agenția Română de Asigurare a Calității în învățământul Preuniversitar, conform legislației în vigoare.

 (5) Unitățile de învățământ preuniversitar particular și confesional acreditate sunt sprijinite de stat, condițiile fiind stabilite prin hotărâre a Guvernului.

 (6) Statul sprijină și coordonează învățământul particular și confesional, în condițiile legii, respectând în întregime drepturile acestuia.

 (7) Directorii unităților de învățământ particular sunt numiți de conducerea persoanei juridice fondatoare, cu respectarea criteriilor de competență. Actul de numire se aduce la cunoștința inspectoratului școlar pe raza căruia își desfășoară activitatea unitatea respectivă.

 

CAPITOLUL III: Rețeaua școlară

 

Art. 61

(la data 27-Dec-2011 Art. 61 din titlul II, capitolul III a se vedea referințe de aplicare din Procedura din 2011)

 (1) Rețeaua școlară este formată din totalitatea unităților de învățământ acreditate, respectiv autorizate provizoriu.

 (2) Rețeaua școlară a unităților de învățământ de stat și particular preuniversitar se organizează de către autoritățile administrației publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor școlare. Pentru învățământul special liceal și special postliceal, rețeaua școlară se organizează de către consiliul județean, respectiv de către consiliile locale ale sectoarelor municipiului București, cu consultarea partenerilor sociali și cu avizul conform al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

 (3) În cadrul rețelei școlare se pot înființa și pot funcționa, conform legii, grupe / clase în alternative educaționale integrate în unități școlare de stat sau particulare.

 (4) Persoanele juridice și fizice pot înființa, conform legii, unități de educație timpurie și de învățământ primar, gimnazial, liceal și postliceal.

 (5) Rețeaua școlară a unităților de învățământ se dă publicității la începutul fiecărui an, pentru anul școlar următor. Cifra de școlarizare pentru învățământul de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului, cu cel puțin 6 luni înainte de începerea anului școlar. (la data 29-Apr-2011 Art. 61, alin. (5) din titlul II, capitolul III a se vedea referințe de aplicare din Art. 1 din Hotărârea 414/2011 )

 (6) În cadrul sistemului național de învățământ preuniversitar de stat se pot înființa și pot funcționa, conform legii, unități de învățământ cu clase constituite pe bază de contracte de parteneriat între unități de învățământ de stat și particulare acreditate, între acestea și operatori economici, precum și între instituții din țară și străinătate, pe baza unor acorduri interguvernamentale.

 (7) Unitățile de învățământ preuniversitar, indiferent de tip, nivel, formă, filieră și profil sunt supuse acreditării și evaluării periodice, conform legii.

 (8) Pentru a asigura calitatea învățământului, la propunerea autorităților administrației publice locale sau din proprie inițiativă, inspectoratele școlare pot solicita Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului ridicarea acreditării / autorizării unei unități de învățământ cu personalitate juridică sau a unei structuri a acesteia în conformitate cu prevederile legale. În situația în care Agenția Română pentru Asigurarea Calității în învățământul Preuniversitar, denumită în continuare ARACIP, retrage acreditarea / autorizația de funcționare, pentru neîndeplinirea condițiilor legale, unei unități de învățământ, aceasta își încetează activitatea. Autoritățile administrației publice locale realizează alocarea elevilor altor unități școlare, cu respectarea interesului copiilor și asigurarea logisticii necesare.

 

Art. 62

 (1) În vederea asigurării calității educației și a optimizării gestionării resurselor, unitățile de învățământ și autoritățile administrației publice locale pot decide înființarea consorțiilor școlare.

(2) Consorțiile școlare sunt parteneriate contractuale între unitățile de învățământ, care asigură:

 a) mobilitatea personalului între unitățile membre ale consorțiului;

 b) utilizarea în comun a resurselor unităților de învățământ din consorțiu;

 c) lărgirea oportunităților de învățare oferite elevilor și recunoașterea reciprocă a rezultatelor învățării și evaluării acestora.

 (3) Cadrul general pentru înființarea, desființarea și funcționarea consorțiilor școlare se va reglementa prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. (la data 19-Oct-2011 Art. 62, alin. (3) din titlul II, capitolul III a se vedea referințe de aplicare din Regulament-Cadru din 2011)

 

Art. 63

(1) În învățământul preuniversitar, formațiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, după cum urmează:

 a) educația antepreșcolară: grupa cuprinde în medie 7 copii, dar nu mai puțin de 5 și nu mai mult de 9;

 b) învățământul preșcolar: grupa cuprinde în medie 15 preșcolari, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 20;

c) învățământul primar: clasa cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 25; (la data 30-Dec-2013 Art. 63, alin. (1), litera C. din titlul II, capitolul III modificat de Art. I, punctul 9. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

d)învățământul gimnazial: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 30;

d) învățământul gimnazial: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 30; (la data 30-Dec-2013 Art. 63, alin. (1), litera D. din titlul II, capitolul III modificat de Art. I, punctul 9. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

e) învățământul liceal și profesional: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puțin de 15 și nu mai mult de 30; (la data 30-Dec-2013 Art. 63, alin. (1), litera E. din titlul II, capitolul III modificat de Art. I, punctul 9. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

f)învățământul postliceal: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puțin de 15 și nu mai mult de 30;

f) învățământul postliceal: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puțin de 15 și nu mai mult de 30; (la data 30-Dec-2013 Art. 63, alin. (1), litera F. din titlul II, capitolul III modificat de Art. I, punctul 9. din Ordonanța de Urgență 117/2013)

 g) învățământul special pentru elevi cu deficiențe ușoare și / sau moderate: grupa care cuprinde în medie 10 elevi, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 12;

 h) învățământul special pentru elevi cu deficiențe grave: grupa care cuprinde în medie 5 elevi, dar nu mai puțin de 4 și nu mai mult de 6.

 (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în localitățile în care există cerere pentru forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale, efectivele formațiunilor de studiu pot fi mai mici decât minimul prevăzut de prezenta lege. Decizia privind înființarea și funcționarea acestor formațiuni de studiu aparține Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu consultarea consiliului de administrație al unității de învățământ respective.

 (3) În situații excepționale, formațiunile de preșcolari din grupa mare sau de elevi pot funcționa sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea consiliului de administrație al inspectoratului școlar, pe baza unei justificări corespunzătoare, ținând seama de încadrarea în costul standard per elev și în numărul maxim de posturi aprobat pentru învățământul preuniversitar la nivelul județului, respectiv al municipiului București. (la data 31-Mai-2012 Art. 63, alin. (2) din titlul II, capitolul III completat de Art. 1, punctul 1. din Ordonanța de Urgență 21/2012)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Web hosting by Somee.com