|
LICEUL TEHNOLOGIC ”ANGHEL SALIGNY”,
MUNICIPIUL PLOIEȘTI |
PROCEDURA
OPERAŢIONALĂ |
Cod: PO. |
|
|
Ediţia: 1 |
Revizia: 0 |
||
|
Comisia pentru
Evaluarea şi Asigurarea Calităţii |
EVALUAREA ELEVILOR |
Aprobat de CA Data: .02.2014 |
|
ANEXA
1
Ř Evaluarea
iniţială
Scop
-
Identifică
nivelul achizițiilor inițiale ale elevilor în termeni de
cunoştințe, competențe şi abilități, în scopul de
a colecta informațiile pentru
a-şi elabora strategia
didactică necesară atingerii obiectivelor propuse pentru etapa
imediat următoare
-
Determină
linia de pornire, stabilește dacă elevii dispun de pregătirea necesară creării unei
premise favorabile noii învățări (cunoștințe,
abilități, capacitați); Permite crearea punții de
legătură între o stare precedentă și una viitoare;
Obiectivul:
-
Este
interesată de “acele cunoştințe şi capacități
care reprezintă premise pentru asimilarea noilor conținuturi şi
formarea altor competențe” (I. T. Radu), premise “cognitive şi
atitudinale” capacități, interese, motivații), necesare integrării
în activitatea următoare.
Funcții:
-
Evaluarea
iniţială are atât o funcţie diagnostică cât și una
prognostică şi se utilizează de cadrul didactic în scopul
planificării şi realizării activităţilor didactice
adaptate fiecărui elev, pentru obţinerea celor mai bune
performanţe şcolare posibile în raport cu nivelul iniţial al
acestuia şi standardele curriculare corespunzătoare;
o
(1) se
realizează obligatoriu de cadrele didactice la începutul fiecărui an
şcolar, pentru fiecare disciplină/modul de pregătire din
planurile-cadru de învăţământ corespunzătoare.
o
(2) se
utilizează de conducerea unităţii de învăţământ
şi în inspecţia şcolară, prin comparaţie cu
rezultatele evaluărilor sumative, pentru aprecierea efortului cadrului
didactic pe parcursul anului şcolar.
o
(3) În
cazul în care constată neîndeplinirea de către un cadru didactic a
prevederilor alin. (1) în termen de maximum 2 săptămâni de la
începerea anului şcolar, directorul unităţii de
învăţământ dispune realizarea evaluării predictive de
către un alt cadru didactic sau, după caz, solicită
inspectorului şcolar de specialitate realizarea acestei evaluări.
Modalități de realizare:
-
Testele
– au o structură liniară , pe baza modelelor elaborate de CNEE, pe
cicluri de învățământ, pe discipline, adaptate în funcție
de contextual social și condițiile specific fiecărei
untăți de învățământ,
-
Testele
inițiale vor fi structurate în două părți:
o
Partea
I – cuprinde itemi de tip obiectiv și sau de tip semiobiectiv;
o
Partea
a II-a – cuprinde itemi de tip semiobiectiv și sau itemi de tip subiectiv.
-
Durata
testului: 15 – 45 minute, în funcție de nivelul de studiu.
-
Punctajul
acordat este de 90 puncte, la care se adaugă 10 puncte din oficiu.
-
Pentru
disciplinele la care există continuitate în planul cadru, evaluarea
inițială este precedată de două săptămâni de
recapitulare.
-
În
cazul disciplinelor care se află în primul an de studiu, evaluarea
inițială se realizează imediat după lecțiile
introductive. Testul initial va fi unul preponderant atitudinal, dar care va
cuprinde și itemi prin care se evaluează competențe formate
anterior, care vor sprijini realizarea obiectivelor / competențelor
urmărite prin program.
-
În primele două săptămâni ale
anului școlar comisiile metodice / catedrele realizează planurile de
recapitulare și stabilesc reperele de elaborare a testelor inițiale.
La nivelul fiecăei catedre / comisii metodice va fi validat un test de
evaluare inițială pentru fiecare disciplină prevăzută
in anexă.
-
Până la data de 15 octombrie vor fi
parcurse următoarele etape:
o
Administrarea și evaluarea testelor
inițiale
o
Analizarea, la nivel de catedră /
comisie metodică a rezultatelor evaluărilor inițiale,
identificarea problemelor specifice
o
Realizarea planurilor individualizate de
învățare / programelor de recuperare
o
Întocmirea de fiecare catedră / comisie
metodică a unui raport privind poblemele identificate și
modalitățile de abordare a acestora, document care se va transmite
spre informare Consiliului profesoral
Notarea:
-
Nu
îşi propune aprecierea performanțelor globale ale elevilor şi
nici ierarhizarea lor.
-
Nu se
înregistrează în documentele şcolare şi nu se utilizează
pentru ierarhizarea elevilor la nivelul clasei sau al unităţii
-
Rezultatele
evaluărilor se comunică individual elevilor şi
părinţilor/reprezentanţilor legali ai acestora, cărora li
se fac cunoscute și acțiunile propuse de cadrul didactic pentru a
remedia deficiențele, a asigura progresul școlar, a stimula
performanța, precum și măsurile necesare de susținere a
elevului de către familie
Ř Evaluarea orala
-
se poate
aplica individual sau
pe grupe de
elevi.
-
se
realizeaza in fata intregului colectiv de elevi
-
se
concretizează în examinări ale elevilor din lecţia de zi
şi, eventual, din lecţiile anterioare pe care elevii le-au parcurs
şi ale căror conţinuturi pot avea corelaţii cu ale
lecţiei curente.
-
Permite
cadrului didactic să aprecieze:
o
volumul
sau cantitatea de cunoştinţe asimilate de către elev în urma
instruirii şi, implicit, să depisteze unele lacune, unele minusuri
care trebuie completate prin activităţi de recuperare;
o
capacitatea
de argumentare a elevului, de a construi o serie de raţionamente şi
de a le susţine în mod cât mai convingător;
o
atitudinile
formate ca urmare a achiziţiilor acumulate în cadrul procesului de
instruire-învăţare;
Cerințe:
-
profesorul
să creeze în clasă o
atmosferă destinsă,
fără critici, de acceptare reciprocă; să-i motiveze în elaborarea
răspunsurilor, să-i ajute să depăşească unele
momente delicate, să ofere suport
în elaborarea răspunsurilor prin adresarea unor întrebări
suplimentare. să-i facă
încrezători că ei pot să onoreze exigenţele actului
de evaluare în care sunt implicaţi.
-
întrebările să vizeze
conţinutul esenţial,
formarea priceperilor, a deprinderilor,
abilităţilor, capacităţilor
intelectuale, atitudinilor şi
a altor performanţe prevăzute în standard
-
întrebarea să fie adresată întregii
clase, apoi este numit un elev să răspundă şi nu va fi
întrerupt decât dacă nu este în subiect, sau face greşeli grave;
-
întrebările să fie corect formulate
şi la obiect, să aibă o înlănţuire logică,
să vizeze cunoştinţe esenţiale, nivelul de
înţelegere şi capacitatea
elevului de a opera cu ele pe plan mintal şi practic aplicativ;
-
întrebările să solicite gândirea
independentă, inteligenţa şi creativitatea elevului;
Evaluarea
-
Evaluarea răspunsurilor are în vedere
criterii legate de conținut (corectitudinea şi complexitatea
informației, utilizarea corectă a termenilor, calitatea exemplelor
şi argumentelor), de modul de prezentare a acestuia (claritate,
coerență, concizie etc.).
-
răspunsurile să fie notate cât se
poate de obiectiv.
Rezultatele evaluării:
-
se
comunica si se argumenteaza elevului
nota obtinuta
-
nu se
adauga si nu se scad puncte pentru evaluari anterioare
-
nu se sanctioneaza
probleme disciplinare
-
nr.de
note la evaluarile orale sa fie acelasi pentru toti elevii
Avantaje:
-
flexibilitatea;
-
posibilitatea
de a alterna tipul întrebărilor şi gradul lor de dificultate, în
funcţie de calitatea răspunsurilor oferite de către elev;
-
posibilitatea
de a clarifica şi corecta imediat eventualele erori sau neînţelegeri
ale elevului în raport de un conţinut specific;
-
formularea
răspunsurilor potrivit logicii şi dinamicii unui discurs oral;
-
interacţiunea
directă între evaluator şi evaluat (profesor şi elev).
Eficiența probelor orale depinde de:
-
claritatea
şi logica întrebărilor adresate de profesor;
-
diversificarea
întrebărilor;
-
acordarea
timpului de aşteptare între întrebare şi răspuns;
-
tactul
profesorului în a adresa întrebări ajutătoare atunci când
situația impune acest lucru;
Evaluarea scrisa
-
Asigură
un grad mai mare de obiectivitate la notare; Oferă elevilor mai
emotivi, sau celor
care gândesc mai lent, posibilitatea de a prezenta toate
cunoştinţele ;
-
Economie de
timp (asigură evaluarea unui număr mai mare de elevi într-un
timp scurt);
-
Subiect unic
pentru toţi elevii
(întrebările au acelaşi
grad de dificultate pentru toţi elevii
şi verificăacelaşi conţinut);
-
Sunt mai
riguroase, suportă eventuale
contestaţii, se pot
confrunta lucrările scrise (favorizează realizarea comparării rezultatelor);
-
Sunt programate
la intervale de
timp care permit profesorilor
să verifice conţinuturi
esenţiale pentru o anumităperioadă
Cerințe:
-
subiectele
formulate să se regăsească în tematica recomandată de
programă şi manual;
-
sarcinile
de lucru să fie formulate clar, fără ambiguități sau
cu intenția de a-i induce în eroare pe elevi;
-
în
formularea subiectelor să se aibă în vedere nu doar reproducerea
informațiilor, ci şi evaluarea capacității elevilor de a
opera cu acestea;
-
pentru a
evalua o gamă cît
mai larg ă de cunoştinţe, abilităţi şi
capacităţi
intelectuale, se recomandă
ca testul să fie
compus din două părţi: prima
va conţine itemi
de tip obiectiv sau/şi semiobiectiv, iar
cealaltă parte va fi formată din itemi cu răspuns deschis.
Elevilor li se va comunica punctajul acordat pentru fiecare item sau grup de
itemi (subiect).
-
să
se facă cunoscute elevilor baremele de corectare şi notare.
Criteriile de apreciere a probelor scrise
vizează:
-
conținutul
lucrării, forma acesteia (stil, ortografie, prezentare grafică)
şi factorul personal (originalitate, impact).
-
se
descarca in catalog nota din test la momentul comunicarii ei
-
nu se
sanctioneaza probleme disciplinare
-
nu se
adauga si nu se scad puncte pentru evaluari anterioare
Evaluari prin metode alternative (portofolii,
proiecte, referate)
Portofoliul
-
Instrument
complex de evaluare a rezultatelor elevului obținute pe durata unui program
de studiu (semestru, an şcolar sau chiar ciclu de
învățământ).
-
Permite
urmărirea progreselor înregistrate de elevi în achiziția
cunoştințelor pe parcursul unui program de instruire, reflectă
capacitatea de sistematizare şi ordonare a conținuturilor,
capacitatea de creație, stilul de lucru al elevilor.
-
Oferă
fiecarui elev posibilitatea de a lucra
în ritm propriu, stimulând
implicarea activă în sarcinile
de lucru şi
dezvoltând capacitatea de autoevaluare
-
Cuprinde:
mostre din probele de evaluare (lucrări de control, teste de evaluare,
probe practice etc), teme pentru acasă, răspunsuri la chestionare,
comentariile profesorului asupra rezolvării temelor, proiecte sau
investigații individuale sau de grup, concluzii desprinse în urma vizitelor,
excursiilor, mostre ale activității elevilor (eseuri, postere,
organizatori grafici, cvintete), fişe de autoevaluare, referate etc.
Cerințele de elaborare a portofoliului:
-
tema
propusă sau domeniul din care îşi pot alege subiectul;
-
modalitatea
de prezentare (dosar, CD, dischetă, casetă audio, video etc);
-
mărimea
portofoliului (limitele minime şi maxime de pagini, numărul de
produse);
-
structura
cerută: obiective, motivația întocmirii, cuprins, tipuri de produse
(recenzii, referate, interviuri, copii după documente, studii de caz,
chestionare etc), concluzii, bibliografie;
-
ordonarea
materialelor şi indicarea provenienței documentelor
Evaluare
-
Evaluarea portofoliului începe de
obicei prin explicarea
de către profesor,
la începutul perioadei, a
obiectivelor învăţării în perioada pentru care se va primi nota.
-
În
evaluarea portofoliilor profesorul face aprecieri, comentarii care să
reflecte atât punctele forte ale activității elevului, cât şi
aspectele care necesită îmbunătățiri.
-
când elevul
îşi prezintă
portofoliul, profesorul realizează un interviu cu acesta, trecând în revistă
lucrările anexate, analizând atitudinea lui fată de munca
depusă, lăudându-l pentru lucrurile
bune, şi ajutându-l
să se concentreze asupra
aspectelor care trebuie
îmbunătăţite.
-
Evaluarea
acestor produse se face multicriterial.
o
criteriul
conformităţii la teoria predată poate fi
completat cu cel
al inovativităţii şi
originalităţii.
o
fiecare produs cuprins în portofoliu poate fi evaluat din punct de
vedere cantitativ (numărul de pagini, de exemplu), dar mai ales
calitativ: creativitatea produsului
individual sau colectiv,
elementele noi, punctele forte, etc.
o
pot fi
evaluate efectele pe care acest elaborarea portofoliului l-a avut asupra dezvoltării
personalităţii, a capacităţii de autoevaluare şi a competenţelor de
intercomunicare.
-
Evaluarea portofoliului se face
prin calificative /note
acordate conform criteriilor
de apreciere şi indicilor stabiliţi de profesor
– ex anexa 2 pag 9
-
Notele
obtinute prin aceasta metoda de evaluare sa intre in calculul mediei in mod
egal la toti elevii
Proiectul
-
presupune
o microcercetare, o
investigaţie
sistematică a unui subiect
care prezintă interes pentru
elevi.
-
Profesorul
planifică, organizează şi monitorizează activitatea din
cadrul proiectelor pentru a identifica progresele în abordarea temei,
dificultățile întâmpinate, de a inventaria alternative de
soluționare, de a-i motiva pe elevi să continue munca în cadrul
proiectelor.
-
dezvoltă
deprinderile de documentare ştiințifică, capacitatea de a
structura şi sistematiza materialul, încurajează asumarea
responsabilității.
-
implică
activ elevii pe
tot parcursul activităţilor desfaşurate. De
regulă aceste activităţi se finalizează cu un "
produs" concret: un dosar tematic, un ghid, o broşurăscrisă
de elevi, realizarea unei colecţii, a unei expoziţii. In urma investigării sau
microcercetării,
Etapele parcurse in realizarea unui proiect
sunt:
-
alegerea
temei
-
stabilirea
obiectivelor
-
planificarea activităţii (distribuirea
responsabilităţilor în cadrul
grupului, identificarea
surselor de informaţii, stabilirea şi
procurarea resurselor necesare,
stabilrea unui calendar al activităţilor
desf ăşurate, alegerea metodelor de
lucru)
-
cercetarea
sau investigarea propriu-zisă
-
realizarea
produselor finale
-
prezentarea
rezultatelor/transmiterea acestora celorlalţi colegi
-
evaluarea
activităţii derulate
o
autoevaluare
o
interevaluare
o
evaluarea
profesorului
-
Bibliografie.
-
Evaluarea se va face de catre cadrul didactic pe baza
unei grile de evaluare si de către elevi pe baza unei grile de
autoevaluare.
Criteriile de evaluare din acesta procedura sunt prezentate la inceput de an scolar
elevilor si parintilor in sedintele organizate de catre dirigintele/invatatorul
clasei
-
În
învăţământul preuniversitar, evaluările se
concretizează, de regulă, prin note de la 10 la 1.
-
Notele
acordate se comunică, în mod obligatoriu,
elevilor, se trec
în catalog şi
în carnetul de elev, de către profesorul care le acordă
şi se comentează cu părinţii.
-
Numărul de
note acordate fiecărui
elev, la fiecare
disciplină de studiu,
exclusiv nota de
la teză, trebuie să fie
cel puţin egal cu numărul săptămânal de ore de curs
prevăzut în planul de învăţământ . Fac excepţie
disciplinele cu o oră de curs pe săptămână, la care
numărul minim de note/calificative este de două.
-
Elevii aflaţi
în situaţie de corigenţă vor
avea cu cel
puţin o notă în
plus faţă de numărul de
note prevăzut la
alin. (3), ultima
notă fiind acordat, de regulă, în ultimele două
săptămâni ale semestrului.
-
Disciplinele
la care se susţin teze se stabilesc de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării. În învăţământul postliceal, la unele
specializări, tezele pot fi înlocuite cu elaborarea unor microproiecte.
-
Tezele
se susţin începând cu a doua jumătate a semestrului.
-
Notele
la teze, cu o pondere de 25% din media semestrială, se analizează cu
elevii într -o oră şcolară special destinată şi se
trec în catalog cu cel puţin două săptămâni înaintea
încheierii semestrului.
-
Tezele
se păstrează în şcoală până la sfârşitul anului
şcolar şi pot fi consultate de părinţii elevilor, în prezenţa
profesorului care predă disciplina de studiu respectivă şi care
a acordat nota.
Media
-
La
fiecare disciplină de studiu,
media semestrială se consideră legal constituită dacă
este calculată din numărul de note prevăzut de prezentul
regulament.
-
Media
la evaluarea periodică este media aritmetică a notelor înscrise în
catalog, cu excepţia notei de la
teză, medie calculată cu două zecimale exacte, fără
rotunjire.
-
La disciplinele
de studiu, la
care nu se
susţine teză, media
semestrială se obţine
prin rotunjirea mediei de la
evaluarea periodică la cel mai apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de
sutimi, rotunjirea se face în favoarea
elevului.
-
La disciplinele
de studiu, la
care se susţine
teză, media semestrială se calculează astfel:
,,mediasemestrială=(3M+T)/4”, unde ,,M” reprezintă media la
evaluarea periodică, iar ,,T” reprezintă nota obţinută la
teză. Nota astfel obţinută se rotunjeşte la cel mai
apropiat număr întreg; la o diferenţă de 50 de sutimi,
rotunjirea se face în favoarea elevului.
-
Media anuală
la fiecare disciplină este
dată de media
aritmetică a celor
două medii semestriale ,calculată cu două
zecimale exacte. Aceasta nu se rotunjeşte. La disciplina de
învăţământ educaţie fizică şi sport, media
anuală/calificativul se poate
încheia şi cu media/calificativul de pe un singur semestru,
dacă elevul a fost scutit medical pe celălalt semestru.
-
În cazul
în care curriculumul
este organizat modular,
fiecare modul se
dezvoltă ca o unitate
autonomă de instruire.
Media unui modul
se calculează ca
medie aritmetică a
notelor obţinute pe
parcursul desfăşurării modulului, calculată cu
două zecimale exacte, fără rotunjire. Încheierea mediei unui modul care se
finalizează pe parcursul anului se face, în mod obligatoriu, în momentul
finalizării acestuia, nefiind condiţionată de sfârşitul
semestrului. Aceasta este considerată media anuală a modulului. Media
unui modul este similară cu media anuală a unei discipline,
neîncheindu-se medie semestrială.
-
Media
anuală generală se calculează ca medie aritmetică,
fără rotunjire, a mediilor anuale de la toate disciplinele.
-
Mediile/calificativele semestriale
şi anuale la
fiecare disciplină de
studiu se consemnează în catalog de către cadrul didactic care
a predat disciplina respective.
Evaluarea
nu trebuie concepută numai ca un mijloc de control sau de măsurare
obiectivă, ci presupune şi un proces
de formare a elevului. Ea nu se suprapune procesului de învăţare,
ci reprezintă un act
integrat
activităţii
pedagogice.
-
extinderea acţiunii
de evaluare, de la verificarea
şi aprecierea rezultatelor (obiectiv tradiţional), la
evaluarea procesului care a dus la anumite rezultate. În acest context,
se evaluează nu numai
elevul, ci şi
conţinuturile, metodele,
obiectivele, etc.;
-
se iau în calcul şi alţi
indicatori ca: atitudinile, conduita, personalitatea elevilor;
-
extinderea folosirii tehnicilor de
evaluare (testul docimologic, lucrarile de sinteză, folosirea
adecvată a unor metode de evaluare pentru activităţile
practice);
-
deschiderea evaluării către
mai multe laturi ale activităţii şcolare cum ar fi:
competenţele, comunicarea professor elev, înclinaţii şi tendinţe de integrare în mediul social;
-
formarea elevului ca partener al
profesorului în evaluare (prin autoevaluare).
Obiectivele
evaluării sunt în strânsă
corelare cu tipurile de rezultate şcolare care vizează:
-
cunoştinţe acumulate (date,
fapte, concepte, definiţii);
-
capacităţi de aplicare a
cunoştinţelor în realizarea unor activităţi practice;
-
capacităţi intelectuale-
puterea de argumentare şi de independenţă în gândire etc.;
-
trasături de personalitate,
conduita formată.
Evaluarea
şcolară este procesul prin
care se delimitează, se obţin şi se furnizează
informaţii utile, permiţând luarea unor decizii
ulterioare. Actul evaluării presupune două momente
relativ distincte : măsurarea şi aprecierea rezultatelor
şcolare.
Măsurarea constă în operaţia de cuantificare
a rezultatelor şcolare, respectiv
de atribuire a unor simboluri exacte
(cifre, litere, expresii) unor
componente achiziţionale, prin excelenţă calitative.
Aprecierea
presupune emiterea unei judecăţi de valoare asupra fenomenului evaluat,
pe baza datelor obţinute prin măsurare, acordându-se
semnificaţia acestora prin raportarea la un termen
de referinţă, la un
sistem de valori sau criterii.
Reprezintă, deci, procesul
de judecare a valorii rezultatelor măsurării.
În
acţiunile evaluative sunt utilizate conceptele: eficacitate,
eficienţă, progres.
Eficacitatea
„calitatea de a produce efectul pozitiv
aşteptat”, poate fi
apreciată ca raportul dintre rezultatele obţinute şi obiectivele vizate (rezultatele
aşteptate). În situaţia în care produsele unei activităţi sunt
pe măsura obiectivelor urmărite (sau mai bune decât acestea),
acţiunea respectivă este considerată eficace (de calitate).
Eficienţa
priveşte raportul dintre ansamblul efectelor unei acţiuni, pe de o
parte, şi cel al resurselor utilizate, pe de altă parte. O activitate
didactică poate fi eficientă dacă se consider că
rezultatele pe care le produce sunt în
concordanţă cu
condiţiile şi resursele
de care a dispus, deşi
uneori este posibil ca eficacitatea acesteia săfie slabăîntrucât nu a
condus la atingerea obiectivelor vizate.
Progresul
defineşte raportul dintre
rezultatele obţinute la
un moment dat
şi rezultatele anterioare,
raport care trebuie săfie supraunitar.
Randamentul
şcolar este dat de nivelul de pregătire teoretică
şi acţională a elevilor, reflectând o anumită
concordanţă cu prevederile programelor şcolare.
Abilitate este
capacitatea de a face ceva în mod consecvent, încrezător şi cu
acurateţe.
Aptitudinea
reprezinta un complex de procese si insusiri psihice individuale, structurate
intrun mod original, care permite efectuarea cu succes a anumitor activitati.
Atitudinea
se exprimă într-o poziţie afirmată în opinii, idei, principii, valori reflectate în
comportamentul unei persoane, în raport cu sine, cualţii sau cu
societatea.
Competenţa
este capacitatea de a aplica rezultatele învăţării în mod
adecvat într-un context definit (educaţie, muncă, dezvoltare
personalăsau profesională).
Competenţa
profesională reprezintă
capacitatea de a aplica, transfera si combina cunostinţe si
abilităţi în situaţii si medii de muncă diverse, pentru a
realiza activitaţile cerute la locul de muncă, la nivelul calitativ
specificat în standardul
ocupaţional/de
pregătire profesională
Calificarea-pregătire
teoretică si practică într-un anumit domeniu de activitate
profesională certificată ca
atare. Un set
unic de competenţe care reflectǎ cerinţele pentru
o anumitǎocupaţie/loc
de muncă.
Criteriile
de performanţă sunt descrieri
calitative sau cantitative privind ce trebuie săfie elevul capabil să
facă, permiţând o efectuarea unei apreciere obiective indicând
dacă elevul a dobândit sau nu un rezultat al învăţării.
Concursul
presupune confruntare, luptă, întâlnire şi concurenţă
într persoane care seconsideră
competente într-o direcţie a formării. Concursul este o etapă
iniţială de evaluare şi are un caracter pronunţat selectiv.
El joacă un rol prognostic şi
de decizie, privind traseul ulterior al candidatului.
Rezultate ale
învăţării reprezintă setul
de cunoştinţe, abilităţi
şi/sau competenţe pe care o persoanăle-a dobândit într-un
interval de timp şi/sau este capabilă
să le demonstreze după finalizarea unui proces de învăţare.
Dovezi (ale
evaluării) sunt înregistrări, declaraţii ale faptelor sau alte
informaţii care sunt relevante în raport
cu criteriile de evaluare şi verificabile. Dovezile sunt
obţinute prin intermediul surselor de informare în evaluare.
Examenul
este o modalitate de evaluare care se constituie ca o etapă finală a
unui parcurs de durată. El
presupune o cântărire, o cumpănire, o circumscriere a
competenţelor achiziţionate până la un moment dat. Are funcţia
dominantă de constatare şi
de diagnosticare a unor achiziţii, presupuse deja ca existent.