1.   IDENTIFICAREA PROBLEMEI, DEZBATEREA PROBLEMEI, NEGOCIEREA COLECTIVA SI LISTA DE PRIORITATI

 

În contextul eforturilor României de prevenire și combatere a corupției din ultimii ani, dar și al necesității adecvării acestor eforturi în vederea adoptării unei abordări bine planificate și sustenabile pe termen mediu și lung în domeniul prevenirii corupției, rolul sectorului educațional se conturează a fi unul fundamental pentru asigurarea succesului acestor demersuri.

 

Corupția în România și indicatori de percepție a corupției în educație

Instrumentele de evaluare a percepției publice cu privire la nivelul corupției situează România, an de an, în sfera statelor cu un nivel crescut de corupție, în ciuda demersurilor realizate în plan legislativ și a celor de combatere a acestui fenomen de corupție.

La nivelul anului 2012, Indicele de Percepție a Corupției al Transparency International situa România, cu un scor de 44 din 100, mult sub media țărilor membre UE (60-64).

De asemenea, conform Barometrului Global al Corupției, la nivelul anului 2010, 87% dintre români considerau că fenomenul de corupție s-a extins în ultimii trei ani, în timp ce cercetarea națională „Percepții  și atitudini privind corupția din România”, coordonată de Asociația pentru Implementarea Democrației în anul 2011, releva faptul că aproximativ două treimi dintre români (67%) considerau că în ultimul an corupția a crescut, 6% că aceasta a scăzut și 26% că nivelul corupției nu s-a modificat.

O altă cercetare a Asociației pentru Implementarea Democrației din anul 2007 releva faptul că 66% dintre tinerii între 18-28 ani considerau că o persoană nu poate avea succes în România fără a fi coruptă. Același demers realizat la nivel național în anul 2011 indica faptul că 57% dintre români împărtășesc această credință.

În acest context, se conturează necesitatea consolidării și intensificării eforturilor preventive sustenabile și a valorizării rolului educației în cadrul acestui demers.

În ceea ce privește nivelul corupției în cadrul sectorului educațional, nu au fost realizate cercetări consistente în vederea evaluării acestuia sau a evaluării comparative cu alte sectoare.

Conform Eurobarometrului Special al Comisiei Europene cu nr. 374 din februarie 2012, europenii consideră că veniturile necuvenite și abuzurile de putere sunt prezente în toate domeniile ce implică servicii publice. Cu toate acestea, actorii din zona educațională sunt percepuți ca mai puțin vulnerabili la a fi implicați în aceste tipuri de activități (17%), comparativ cu politicienii, funcționarii și oficialii din domeniul achizițiilor publice ș.a.

 

Educaţia preuniversitară este, potrivit reglementărilor, un bun public. Ea este asigurată tuturor celor eligibili (adică tinerilor care au vârsta potrivită şi care depăşesc selecţiile formale) gratuit prin bugetul de stat, care trebuie să acopere toate cheltuielile aferente – salarizarea personalului şi asigurarea şi dezvoltarea cadrului material.

Corupţia semnifică utilizarea ilicită a resurselor publice în scopuri personale de către gestionarii acestor resurse.

Efecte ale corupţiei:

   Pierderea de resurse pentru acţiunile care au ca beneficiar publicul

*      „cerc vicios” care duce la un declin al capacităţilor de tranzacţii corecte şi la înmulţirea actelor de corupţie ca strategie de supravieţuire în contexte ostile

*      Scăderea înccrederii în instituţii

   Corupţia are efecte inechitabile din punct de vedere social, sporind inegalitatea de şanse dintre cei cu resurse şi cei fără resurse.

   Uşurând accesul descendenţilor persoanelor din categoriile superioare la resurse şi acreditări şcolare, corupţia joacă un rol de reproducere a inegalităţilor sociale.

   Corupţia produce efecte de învăţare ne-civice care pun în pericol funcţionarea viitoare a instituţiilor moderne şi democratice ale sistemului.

Exemple de corupţie în sistemul de învăţământ

   licitaţii trucate pentru reparaţii ale şcolilor, prin care firme agreate, care oferă un anumit „comision” celui care organizează licitaţia, sunt favorizate;

   folosirea în interes personal a resurselor instituţiilor de învăţământ – utilizarea în afara sarcinilor de serviciu a automobilului inspectoratului, folosirea spaţiilor de învăţământ pentru activităţi personale, precum meditaţiile, fără a plăti o oarecare regie pentru această utilizare;

   trucarea diverselor concursuri prin care se face promovarea şi alocarea în sistemul de învăţământ, pentru obţinerea de foloase personale de la candidaţii favorizaţi;

   arbitrar în evaluare şi mai ales evaluare în funcţie de retribuţie (şpagă, mită) din partea celui evaluat;

   favorizarea sau intervenţia în favoarea unei persoane, grupuri sau organizaţii în alocarea de resurse sau în atribuirea de calificări sau calificative (trafic de influenţă);

   favorizarea unor persoane în procesul de alocare de resurse, calificări sau calificative doar datorită apartenenţei la aceeaşi reţea de rudenie (nepotism).

 

Alte exemple de coruptie:

 

   Părinţii oferă mici atenţii conducerii şcolilor generale pentru a-şi putea înscrie copilul la şcoala şi clasa dorită.

   Profesorii îşi constrâng proprii elevi să plătească meditaţii alternativa fiind corigenţa şi umilirea în faţa colegilor. În cel mai rău caz, promovarea se plăteşte pur şi simplu, fără nici o oră particulară.

   Profesorii rezolvă pe căi corupte titularizarea în posturi „călduţe”, la oraş, acceptând sau chiar solicitând ulterior cadouri de la părinţi şi elevi pentru a recupera investiţia.

   Colectarea de sume neînregistrate pentru „fondul clasei”.

   Elevii adună „protocolul” pentru bacalaureat. Acesta este folosit de fapt pentru a induce sentimente mai bune din partea comisiei. În aceste situaţii „corpul didactic conductor al şpăgii” este dirigintele.

   Candidaţii la admiterea în învăţământul superior angajează meditaţii cu profesori universitari care sunt şi organizatori ai admiterii la facultatea la care doreşte să se înscrie candidatul. Conflictul de interese în care se află profesorul este evident.

   Şpaga „standard” care trebuie plătită la cazarea în căminele studenţeşti.

   Examenele la facultate sunt promovate pe baza unor atenţii sau cadouri distribuite profesorilor.

 

Frauda

   În termeni strict administrativi încălcarea regulamentelor de examinare școlară în scopul obținerii unui rezultat mai bun decât cel meritat este o fraudă.

   Frauda duce la

*      Evitarea rutelor legitime de mobilitate școlară și, în cele din urmă, a celor de mobilitate socială.

*      Scăderea încrederii în sistemul şcolar şi, în general, în sistemul social

 

 

 

 

 

2.   EXPUNEREA POLITICA SI LEGISLATIVA A PROBLEMEI IDENTIFICATE, CONFRUNTAREA CU COMUNITATEA DE REFERINTA

Începând cu anul 2007, în paralel cu aderarea României la Uniunea Europeană, Comisia Europeană a instituit Mecanismul de Cooperare și Verificare, mecanism ce vizează monitorizarea progreselor realizate de România în vederea atingerii anumitor obiective de referinţă specifice în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei și care se materializează prin publicarea periodică a unor rapoarte de progres.

Inițiativele aferente sectorului educațional se încadrează în Condiționalitatea 4 - Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul administraţiei locale și au menționat pozitiv până în prezent unele inițiative și proiecte ale Ministerului Educației Naționale în domeniul prevenirii corupției.

 

Raportul de Progres al Comisiei Europene din luna iulie 2012 menționa:

În alte sectoare ale activității guvernamentale nu au fost obținute rezultate comparabile. Cazurile de corupție sunt numeroase în domenii precum administrația fiscală, educația, sănătatea și investițiile în infrastructură. Cu toate acestea, activitatea de analizare a riscurilor în aceste sectoare a fost demarată abia de curând (...).

Alte domenii-cheie de risc care trebuie avute în vedere sunt investițiile în infrastructura școlară și corupția în cadrul sistemului de examinare în școli și al sistemului de acordare a diplomelor în unitățile de învățământ superior. (...)

 

Sectorul educațional prezintă, alături de alte sectoare, o serie de vulnerabilități la corupție. Strategia Națională Anticorupție privind sectoarele vulnerabile și administrația publică locală pe perioada 2008-2010 situa educația în lista sectoarelor vulnerabile. Cu toate acestea, nu a existat o evaluare a nivelului corupției în cadrul sectorului educațional comparativ cu alte sectoare ale administrației publice din România.

Ulterior, în cadrul Strategiei Naționale Anticorupție pe perioada 2012-2015, s-a renunțat la abordarea sectorială, responsabilitatea implementării măsurilor vizate de SNA 2012-2015 fiind la acest moment în sarcina tuturor instituțiilor din sector public, inclusiv a celor din sectorul educațional.

 

3.         ADOPTAREA OPTIUNII ( PROCES DE REVIZIE CARE SE TRANSFORMA IN DECIZIE);

În sectorul educației au fost introduse câteva măsuri-pilot de prevenire, cum ar fi:

*         propunerile Centrului Național de Integritate (de exemplu, supravegherea video la examenele de bacalaureat) și

*              este în curs de elaborare o strategie sectorială în contextul unui proiect anticorupție finanțat de UE.

Aceste activități-pilot desfășurate în domenii sensibile din punctul de vedere al corupției au fost utile și au avut un impact important asupra bugetului de stat, însă ele trebuie continuate pentru a deveni parte dintr-o abordare sistematică.

 

În cadrul procesului de elaborare a Strategiei Anticorupție în Educație, două etape importante au fost reprezentate de realizarea unei diagnoze a fenomenului de risc care favorizează proliferarea vulnerabilității la fapte de corupţie, existente la nivelul învăţământului preuniversitar și de organizarea unui seminar național anticorupție, având ca obiect dezvoltarea conținutului strategiei anticorupție în educație, cu participarea unor factori reprezentativi ai sectorului educațional de la nivel local și central.

În urma seminarului național, au rezultat o serie de propuneri ale factorilor din sectorul educațional, cu privire la conținutul strategiei anticorupție în educație.

Elaborarea proiectului strategiei s-a realizat în cadrul proiectului „Prevenirea corupției în educație prin informare, formare și responsabilizare”, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional „Dezvoltarea Capacității Administrative” și implementat de Ministerul Educației Naționale în parteneriat cu Asociația pentru Implementarea Democrației și Universitatea Titu Maiorescu, în perioada iunie 2011 – mai 2013.

Ulterior, în cadrul procesului de consultare publică cu privire la proiectul Strategiei Anticorupție în Educație sunt prevăzute a fi organizate o serie de dezbateri publice cu privire la conținutul documentului strategic, dar și acțiuni de promovare a acestuia către factorii cointeresați.

 

 

4.                  IMPLEMENTAREA POLITICII EDUCATIONALE, TRANSFORMAREA IN DECIZIA CORECTA;

Strategia Națională Anticorupție pe perioada 2012-2015 constituie cadrul de implementare a prezentei strategii.

 

Documentul strategic național are la bază o schimbare de abordare în demersurile anticorupție, bazată pe promovarea intensificării eforturilor de prevenire prin asumarea problematicii anticorupție la nivel instituțional. Astfel, toate instituțiile publice au obligația de a adopta propriile planuri anticorupție, prin măsuri de intervenție care să vizeze prevenirea corupției, educația anticorupție și combaterea fenomenului de corupție.

 

Strategia Anticorupție în Educație promovează aplicarea bunelor practici avansate de SNA 2012-2015, precum aplicarea unei metodologii unitare de evaluare a riscurilor instituționale de corupție.

 

În același timp  Strategia Anticorupție în Educație asigură implementarea recomandărilor formulate de CE în cadrul MCV privind consolidarea politicii generale anticorupție, cât și a unor recomandări specifice formulate în cadrul Evaluării independente privind implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2005-2007 și a Strategiei Naționale Anticorupție privind Sectoarele Vulnerabile și Administrația Publică Locală pe perioada 2008-2010.

 

 Strategia Anticorupție în Educație aplică o abordare comprehensivă, cu implicarea activă a factorilor cointeresați atât în cadrul procesului de elaborare a documentului de politică publică, cât și în etapele ulterioare, de consultare, promovare, implementare și monitorizare.

 

Strategia cuprinde ca anexe

 

*      Planul Sectorial pentru Implementarea Strategiei Anticorupție în Educație

*      Inventarul Măsurilor Preventive Anticorupție și Indicatorii de Evaluare.

 

 

 

 

 

 

 

 Politicile publice și cadrul juridic existente

 

Strategia Anticorupție în Educație este un document strategic pe termen mediu, care crează cadrul de implementare a măsurilor de promovare a integrității prin procesul educațional, cât și la nivelul instituțiilor din cadrul sectorului educațional.

Prezenta strategie asigură cadrul de implementare și dezvoltare a obiectivelor Strategiei Naționale Anticorupție 2012-2015 la nivelul sectorului educațional și a direcțiilor de acțiune asumate prin Programul de Guvernare 2013-2016, Capitolul „Justiție”.

Strategia are la bază, în același timp, Legea educației naționale nr. 1/2011, cu completările și modificările ulterioare, pornind de la misiunea asumată de lege: „de formare, prin educație, a infrastructurii mentale a societății românești, în acord cu noile cerințe, derivate din statutul României de țară membră a Uniunii Europene și din funcționarea în contextul globalizării, și de generare sustenabilă a unei resurse umane naționale înalt competitive, capabilă să funcționeze eficient în societatea actuală și viitoare” (Art. 2, alin.2).

De asemenea, art. 2. alin.3 din același act normativ prevede că “Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii.”

Totodată, art. 4 prevede că “Educaţia şi formarea profesională a copiilor, a tinerilor şi a adulţilor au ca finalitate principală formarea competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, deprinderi/abilităţi şi aptitudini, necesare pentru:.....b) integrarea socială şi participarea cetăţenească activă în societate; .....e) educarea în spiritul demnităţii, toleranţei şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; f) cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice şi a respectului pentru natură şi mediul înconjurător natural, social şi cultural.”

 

 

Valori fundamentale promovate de strategie

 

- Educația – promovarea rolului fundamental al educației în societate

- Integritatea – promovarea responsabilității morale, civice, sociale și profesionale a personalului implicat în sistemul educațional

- Transparența – asigurarea vizibilității și accesibilității deciziilor, cu informarea și coparticiparea societății civile

- Obiectivitatea – asigurarea imparțialității și nediscriminării în întreaga activitate desfășurată la nivelul sistemului educațional

- Prioritatea interesului public – datoria responsabililor din cadrul sistemului educațional de a considera interesul public mai presus de orice alt interes

 

 

 

 

 

 

 

Principii promovate de strategie

 

- Principiul prevenirii corupției pe termen mediu și lung, în baza căruia demersurile de prevenire a corupției fac obiectul unei abordări strategice, bine planificate

 

- Principiul prevenirii corupției pe termen mediu și lung, în baza căruia demersurile de prevenire a corupției fac obiectul unei abordări strategice, bine planificate și sustenabile.

- Principiul calității actului educațional, în baza căruia activitățile din învățământul preuniversitar și universitar se raportează la standarde de calitate și la bune practici naționale și internaționale.

- Principiul echității, nediscriminării și al egalității de șanse, în baza căruia accesul la învățare, cât și procesele de selecție, promovare și evaluare a personalului din sistemul de învățământ se realizează în mod echitabil, fără discriminare.

- Principiul statului de drept, în baza căruia este consacrată supremația legii, toți cetățenii fiind egali în fața acesteia.

- Principiul responsabilității potrivit căruia autoritățile statului răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin în domeniul prevenirii și combaterii corupției.

- Principiul cooperării și coerenței, ce vizează necesitatea cooperării cu instituțiile cu competențe în prevenirea și combaterea corupției.

- Principiul consultării societății civile și al dialogului social, care impune transparența deciziilor și a rezultatelor și consultarea membrilor societății civile în cadrul acestui proces.

- Principiul comportamentului etic care presupune ca personalul din sectorul educațional să acționeze într-o manieră responsabilă din punct de vedere etic.

- Principiul proporționalității în elaborarea și punerea în aplicare a procedurilor anticorupție, conform căruia instituțiile publice trebuie să elaboreze și să aplice proceduri proporționale cu riscurile și vulnerabilitățile instituționale la corupție.

 

 Scopul strategiei

Scopul strategiei este prevenirea si reducerea fenomenului corupției la nivelul sectorului educațional și valorizarea rolului important al procesului educațional în demersurile de prevenire a corupției pe termen mediu și lung, la nivelul societății românești.

Documentul este adresat întregului sistem de educație și formare profesională.

 

Instrumentele și tipurile de intervenții propuse

Așa cum se menționează în Strategia Națională Anticorupție pe perioada 2012-2015, dar și în Rapoartele periodice ale Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în domeniul anticorupție, cadrul legislativ anticorupție existent în România este suficient dezvoltat la acest moment, iar eforturile instituționale trebuie să se concentreze pe implementarea eficientă a standardelor anticorupție la nivel instituțional-administrativ, pe promovarea integrității la nivelul fiecărei organizații, având ca obiective: implementarea codurilor etice, îmbunătățirea mecanismelor de control administrativ și a celor de sancționare, remedierea vulnerabilităților specifice.

În același timp, măsurile vizate de strategie promovează utilizarea rolului fundamental pe care educația îl deține în societate și în cadrul demersurilor de prevenire a corupției pe termen mediu și lung, având ca obiective: creșterea gradului de educație anticorupție a personalului ce activează în cadrul procesului educațional, creșterea gradului de educație anticorupție a tinerei generații, implicarea factorilor cointeresați aferenți sectorului educațional în demersuri comune de informare și prevenire a corupției și informarea adecvată a publicului.

Strategia susține implementarea instrumentelor SNA, precum aplicarea metodologiei de evaluare a riscurilor de corupție la nivelul sectorului educațional, asumarea la nivelul fiecărei instituții din sectorul educațional a planului propriu de măsuri și monitorizarea implementării măsurilor anticorupție prin intermediul inventarului măsurilor preventive anticorupție instituit de SNA, asigurând dezvoltarea și adaptarea obiectivelor și măsurilor vizate de SNA la nivelul sectorului educațional.

OBIECTIVELE GENERALE

 

 Prevenirea corupției la nivelul sectorului educațional

Sectorul educațional prezintă, alături de celelalte sectoare, unele vulnerabilități la fenomenul de corupție.

Instituțiile din sectorul educațional au responsabilitatea asigurării condițiilor necesare pentru punerea în aplicare a cadrului normativ la nivelul sectorului educațional, cât și a monitorizării și evaluării periodice a eficienței măsurilor adoptate.

 

Obiectiv specific 1: Remedierea vulnerabilităților specifice sectorului educațional prin implementarea sistematică a măsurilor preventive

Măsuri:

1. Autoevaluarea periodică a gradului de implementare a măsurilor preventive obligatorii aferente Inventarului măsurilor preventive;

2. Implementarea și dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial la nivelul MEN și la nivelul structurilor aflate în subordinea/coordonarea MEN, respectiv structurilor subordonate acestora ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite, pentru sprijinirea activităţilor de prevenire a corupţiei.

3. Elaborarea și implementarea Metodologiei privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul structurilor Ministerului Educației Naționale prin adoptarea la nivelul tuturor structurilor MEN a unor măsuri de control şi/sau prevenire, în vederea menţinerii la un nivel acceptabil a probabilității de apariţie a riscurilor, cât şi a impactului acestora la nivelul sectorului educațional;

4. Aprobarea, implementarea și monitorizarea aplicării Codului de etică pentru învățământul preuniversitar și a Codului de referință al eticii și deontologiei universitare, cât și monitorizarea activității Consiliului Național de Etică pentru învățământul preuniversitar și a Consiliului de Etică și Management Universitar;

5. Aprobarea si implementarea codului etic/deontologic pentru personalul din educatie care lucrează în proiecte cu finanțare externa.

6. Operaționalizarea aplicaţiei informatice dezvoltată de către MEN de monitorizare a riscurilor de corupţie în vederea implementării Metodologiei privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul structurilor Ministerului Educației Naționale, prelucrării automate a datelor şi reprezentării statistice şi grafice a riscurilor de corupţie.

7. Asigurarea legalității acțiunilor întreprinse la nivel de școală prin acordarea de asistență juridică de către ISJ/ISMB sau prin achiziționarea de servicii;

8. Monitorizarea și controlul desfășurarii concursurilor și examenelor naționale organizate în sistemul educațional;

9. Asigurarea transparenței în procesele de înscriere, admitere și transfer și absolvire a elevilor și studenților în sistemul de învățământ;

10. Profesionalizarea managementului învățământului preuniversitar prin introducerea unor criterii standardizate privind pregătirea profesională și managerială.

 

Responsabili: Ministerul Educației Naționale și structurile aflate în subordinea/coordonarea MEN 

Obiectiv specific 2: Creșterea transparenței instituționale prin sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise puse la dispoziție de către instituțiile din sectorul educațional

Măsuri:

1. Asigurarea respectării prevederilor privind accesul la informații de interes public și a celor privind transparența procesului decizional la nivelul sectorului educațional, prin implementarea aplicaţiei informatice de monitorizare a riscurilor de corupţie dezvoltată de către MEN în vederea implementării Metodologiei privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul structurilor Ministerului Educației Naționale;

2. Dezvoltarea soluțiilor de e-guvernare și e-administrare ca platforme de accesare a serviciilor publice de către cetățeni;

3. Identificarea de resurse financiare prin accesarea fondurilor structurale pentru implementarea de proiecte în vederea promovării integrității și a bunei guvernări la nivelul sectorului educațional, în parteneriat cu societatea civilă;

4. Creșterea gradului de accesibilizare a informațiilor de la nivelul autorităților implicate în sistemul educațional în vederea informării corecte și eficiente a actorilor implicați în actul educațional;

5. Îmbunătățirea strategiilor de comunicare pe teme anticorupție la nivelul unităților de învățământ, care să ia în calcul potențialele riscuri și vulnerabilități la corupție;

6. Crearea unei structuri minime pentru siturile web ale unităților de învățământ și pentru inspectoratele școlare și asigurarea actualizării permanente a acestora.

 

Responsabili: Ministerul Educației Naționale și structurile aflate în subordinea/coordonarea MEN

 

Obiectiv specific 3: Consolidarea integrității personalului din sectorul educațional prin promovarea standardelor etice profesionale și prin stimularea comportamentului etic, a profesionalismului și a rezultatelor obținute

Măsuri:

1. Desfășurarea de acțiuni de promovare a prevederilor Codului de etică pentru învățământul preuniversitar și ale Codului de referință al eticii și deontologiei universitare destinate personalului vizat din cadrul învățământului preuniversitar și universitar;

2. Publicarea de rapoarte anuale privind activitatea Consiliului național de etică din învățământul preuniversitar și a Consiliului de etică și management universitar;

3. Includerea în planul managerial al instituției educaționale a obligativității diseminării prevederilor Codului de Etică în cadrul consiliilor profesorale, prin organizarea unor sesiuni de prezentare și dezbatere, inclusiv pe marginea unor spețe reale;

4. Consolidarea unor sisteme interne de management și asigurare a calității la nivelul unităților școlare și universităților care să asigure transparența și responsabilitatea instituțională cu privire la aspectele legate de etica profesională și de performanțele profesionale.

 

Responsabili: Ministerul Educației Naționale- Consiliul Național de etică din învățământul preuniversitar, Consiliul de Etică și Management Universitar, ARACIP, ARACIS.

Obiectiv specific 4: Creșterea eficienței mecanismelor de prevenire a corupției în materia achizițiilor publice și a utilizării fondurilor publice în general, la nivelul sectorului educațional

Măsuri:

1. Prevenirea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice la nivelul sectorului educațional prin elaborarea și implementarea unor proceduri specifice;

2. Elaborarea și diseminarea de materiale cu caracter de îndrumare privind achizițiile publice și diseminarea acestora la nivelul personalului cu funcții de conducere la nivelul unităților de învățământ și al altor instituții din sectorul educațional;

3. Asigurarea implicării tuturor factorilor cointeresați în procesul de elaborare a planului de achiziții al unității de învățământ;

4. Publicarea unui raport anual, la nivelul MEN, cu privire la modul de alocare a fondurilor publice la nivelul sistemului educațional;

5. Asigurarea transparenței resurselor bugetare și extrabugetare prin publicarea anuală a informațiilor la avizierul școlii/pe situl web al unității de învățământ.

 

Responsabili: Ministerul Educației Naționale și structurile aflate în subordinea/coordonarea MEN

 

 Creșterea gradului de educație anticorupție

 

Diminuarea incidenței fenomenului de corupție în societatea românească implică planificarea și aplicarea unor măsuri preventive solide și sustenabile pe termen mediu și lung care, raportat la sectorul educațional, trebuie să vizeze trei arii de intervenție:

I. Creșterea gradului de educație anticorupție a personalului și responsabililor implicați din sectorul educațional

II. Creșterea gradului de educație anticorupție a beneficiarilor educației

III. Informarea, formarea, responsabilizarea și implicarea activă a instituțiilor educaționale, a beneficiarilor actului educațional și a societății civile pentru prevenirea corupției în educație

 

În termeni de dezvoltare durabilă, promovarea integrității în societatea românească nu se poate realiza fără asigurarea unei bune educații anticorupție mai întâi la nivelul cadrelor didactice, apoi la nivelul tinerei generații, prin adaptarea și utilizarea rolului procesului educativ, precum și fără informarea, implicarea și contribuția activă a beneficiarilor serviciului educațional și a societății civile.

 

Obiectiv specific 1: Creșterea gradului de educație anticorupție a personalului instituțiilor educaționale și a personalului din administrația publică cu roluri în educație

Măsuri:

1. Organizarea periodică de cursuri privind respectarea normelor de etică și conduită morală pentru personalul angajat din sectorul educațional;

2. Introducerea în tematica de formare profesională a unor module privind normele de conduită morală, etică șide integritate;

3. Formarea de cadre didactice și personal din administrația publică cu roluri în domeniul educației, privind anticorupția și managementul educațional;

4. Elaborarea și diseminarea de ghiduri și materiale cu caracter informativ privind riscurile și consecințele faptelor de corupție sau a incidentelor de integritate.

 

Responsabili: Ministerul Educației Naționale și structurile aflate în subordinea/coordonarea MEN

Obiectiv specific 2: Creșterea gradului de educație anticorupție la nivelul beneficiarilor educației

Măsuri:

1. Introducerea tematicii anticorupție (cu caracter teoretic și practic, adaptată vârstei elevilor), în cadrul programelor școlare și a activităților extracurriculare;

2. Stimularea organizării periodice și sistematice, la nivelul învățământului preuniversitar, a unor programe extracurriculare şi extraşcolare destinate creșterii nivelului educației anticorupție a tinerei generații, prin parteneriate cu instituții cu competențe în domeniul prevenirii și combaterii corupției;

3. Monitorizarea video a concursurilor și examenelor naționale organizate în sistemul educațional;

4. Derularea de programe și campanii de informare și responsabilizare a elevilor si studenților cu privire la riscurile și consecințele negative ale corupției.

 

Responsabili: Ministerul Educației Naționale și structurile aflate în subordinea/coordonarea MEN

 

Obiectiv specific 3: Creșterea gradului de informare a publicului cu privire la impactul fenomenului de corupție și a gradului de implicare a factorilor cointeresați și societății civile în demersurile de prevenire și combatere a corupției

Măsuri:

1. Organizarea la nivel național și local a dezbaterilor publice anticorupție, cu participarea factorilor cointeresați de la nivelul sectorului educațional;

2. Desfășurarea de campanii naționale și locale pentru promovarea unui comportament de recunoaștere și respingere a corupției, inclusiv prin dezvoltarea de parteneriate școală – comunitate – familie;

3. Inițierea și derularea de proiecte comune în acest domeniu cu organizații neguvernamentale specializate în domeniul anticorupție;

4. Elaborarea de ghiduri metodologice privind prevenirea corupției în educație.

 

Responsabil: Ministerul Educației Naționale

 

Consolidarea mecanismelor de control administrativ și a cooperării inter-instituționale în domeniul prevenirii și combaterii corupției în educație

 

Obiectiv specific 1: Întărirea rolului structurilor de control, audit și de promovare a integrității din cadrul Ministerului Educației Naționale și monitorizarea activității acestora

Măsuri:

1. Evaluarea impactului sistemului sancțiunilor administrative la nivelul sistemului educațional;

 

2. Consolidarea autonomiei operaționale a structurilor de control și audit din cadrul Ministerului Educației Naționale;

3. Publicarea anuală a unui raport privind sancțiunile disciplinare aplicate la nivelul sectorului educațional, legate de fapte de corupție.;

4. Introducerea în competența organelor de control a obligației de a răspunde într-un mod mai elaborat la întrebările adresate de cetățean și de a oferi îndrumări adecvate care să depășească nivelul răspunsurilor tip sau a sintagmelor șablon;

5. Operaționalizarea Comisiei Naționale de Prevenire a Actelor de Corupție în Educație.

 

Responsabil: Ministerul Educației Naționale

 

Obiectiv specific 2: Intensificarea cooperării în domeniul combaterii corupției cu instituțiile competente

Măsuri:

1. Încheierea de protocoale de colaborare și comunicare între Ministerul Educației Naționale și instituții furnizoare de date din teritoriu (Inspectorate Școlare Județene, Consilii Locale, unități de învățământ), în vederea operaționalizării bazei de date cu proceduri și instrumente de monitorizare a factorilor vulnerabili din domeniul educației, susceptibili de a genera fapte de corupție în rândul personalului din structura MEN și structurile subordonate (inspectorate), precum şi din şcoli şi consiliile locale-reprezentanţi în consiliul de administraţie al şcolii;

2. Intensificarea cooperării cu organele judiciare prin valorificarea rezultatelor activităților de audit și control.

 

Responsabili: Ministerul Educatiei Naționale-Comisia națională de prevenire a actelor de corupție în educație, Corpul de control al ministrului educației, Serviciul de audit, ISJ/ISMB, unități de învățământ

 

Aprobarea, implementarea și actualizarea planului sectorial aferent sectorului educațional, precum și dezvoltarea sistemului de monitorizare a implementării strategiei și planului aferent

 

Obiectiv specific 1: Aprobarea, promovarea și implementarea planului sectorial și autoevaluarea periodică a gradului de implementare a măsurilor preventive

Măsuri:

1. Informarea personalului MEN, a personalului din sectorul educațional și a reprezentanților administrației publice cu roluri în educație cu privire la procesul de elaborare a planului sectorial;

2. Inițierea unui proces de consultare publică cu privire la conținutul strategiei și planului sectorial aferent sectorului educațional;

3. Aprobarea și promovarea planului sectorial la nivelul sectorul educațional;

4. Desfășurarea de acțiuni de informare și promovare a strategiei anticorupție în educație și a responsabilităților ce revin instituțiilor educaționale, în vederea asigurării aplicării măsurilor anticorupție la nivelul instituțiilor din cadrul sistermului educațional.

 

Responsabili: Conducerea MEN, coordonatorul planului sectorial, Comisia Națională de Prevenire a Actelor de Corupție în Educație

Obiectiv specific 2: Monitorizarea implementării planului sectorial și participarea la sistemul național de monitorizare al SNA

Măsuri:

1. Adoptarea de către Ministrul Educației Naționale a declarației de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele și mecanismul de monitorizare al SNA și comunicarea către Secretariatul tehnic al SNA;

2. Colectarea datelor necesare autoevaluării și comunicarea rapoartelor către Secretariatul tehnic al SNA (semestrial/anual);

3. Organizarea de misiuni tematice de evaluare a implementării măsurilor preventive la nivelul instituțiilor din sistemul educațional, formate din experți ai MEN și reprezentanți ai organizațiilor;

4. Contribuția la elaborarea Raportului Național Anticorupție;

5. Participarea la activitățile de monitorizare ale SNA.

 

Responsabili: Conducerea MEN, coordonatorul planului sectorial, Comisia Națională de Prevenire a Actelor de Corupție în Educație

 

 IMPLICAȚII JURIDICE

 

Așa cum se precizează și în SNA 2012-2015, cadrul normativ general în domeniul anticorupție este considerat a fi suficient dezvoltat, iar în acest context Strategia Anticorupție în educație vizează în special intensificarea eforturilor de prevenire a corupției, atât la nivelul sectorului educațional, cât și la nivelul societății prin valorizarea rolului educație, dar și aplicarea efectivă la nivelul fiecărei instituții educaționale a măsurilor anticorupție, îmbunătățirea demersurilor în plan administrativ, a cooperării inter-instituționale și a informării și implicării societății civile.

Ca urmare a monitorizării implementării și eficienței măsurilor anticorupție vizate, este posibil ca pe perioada de implementare a prezentei strategii să fie formulate propuneri de politici publice și/sau propuneri de amendare a legislației sau a codurilor etice. De asemenea, la nivel instituțional, implementarea prezentei strategii și a planului aferent presupune adoptarea de acte administrative în vederea realizării măsurilor anticorupție vizate.

 

Strategia Anticorupție în Educație va fi aprobată prin ordin al ministrului educației naționale.

 

 IMPLICAȚII BUGETARE

 

Implicațiile bugetare sunt conform bugetului aprobat pentru Ministerul Educației Naționale.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5.                  EVALUAREA EX-POST A IMPACTULUI STRATEGIEI

 

Evaluarea ex-post a impactului strategiei va fi realizată în conformitate cu Metodologia privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul structurilor Ministerului Educației Naționale cu anexele aferente agreată la nivelul SNA și va viza evaluarea factorilor de succes sau de eșec, sustenabilitatea rezultatelor și impactul strategie.

Implementarea strategiei se realizează sub autoritatea și în coordonarea Ministrului Educației Naționale, cu raportare către Ministerul Justiției.

 

Ministrul Educației Naționale va organiza, cel puțin o dată la șase luni, reuniuni de coordonare la care vor participa coordonatorul planului sectorial, reprezentanți ai structurilor de specialitate din cadrul MEN (Comisia Națională de Prevenire a Actelor de Corupție în Educație, Consiliul național de etică pentru învățământul preuniversitar, Consiliul de Etică și Management Universitar, Corpul de control al ministrului educației, serviciul audit, Comisia de control managerial intern), reprezentanți ai altor instituții și factorilor cointeresați relevanți și ai societății civile.

 

Obiectivele procesului de monitorizare și raportare sunt:

 identificarea progreselor înregistrate în implementarea strategiei,

 identificarea și colectarea problemelor practice apărute în aplicarea politicilor și normelor anticorupție,

 identificarea soluțiilor și a bunelor practici,

 propunerea de măsuri în vederea actualizării planului sectorial,

 raportarea în cadrul SNA,

 informarea publicului cu privire la progresele înregistrate.

 

Coordonatorul planului sectorial va realiza semestrial rapoarte de monitorizare a stadiului de implementare a strategiei și planului sectorial (raport intermediar și raport anual), ce vor fi prezentate conducerii MEN și transmise Ministerului Justiției. Rapoartele vor conține evaluări privind stadiul implementării strategiei, deficiențele constatate și recomandările pentru remediere.

 

 

Web hosting by Somee.com